Flota comercială a României, acum 20 de ani. Împotriva intereselor naționale!

de Ion TIȚA-CĂLIN Joi, 13 Februarie 2020 173
În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Numeroase voci din rândul agenților economici și al Ministerului Transporturilor reclamă caracterul disfuncțional, antieconomic și antisocial al H.G. nr. 137/1990, emisă de Guvernul Petre Roman într-un anumit context socio-economic. Reglementarea cu pricina a fixat indemnizațiile de străinătate acordate navigatorilor la nivelul condițiilor și posibilităților economice din acea vreme.

De atunci și până în prezent, viața nu a stat pe loc, ieșind din tiparele fixate de hotărârea guvernamentală. Au apărut companiile de navigație private, sindicatul navigatorilor, revendicările salariale, negocierile și contractul colectiv de muncă, circulația liberă a navigatorilor și concurența companiilor străine pe piața muncii din acest domeniu, dezechilibrele din structura forței de muncă îmbarcate și penuria de personal brevetat. Toate aceste fenomene economice și sociale au determinat creșterea indemnizației de străinătate (plătită în valută), ajunsă de câteva ori superioară celei fixate prin tiparele H.G. nr. 137/ 1990.

Neputând crește până la nivelul veniturilor în valută acordate de companiile de navigație străine (din cauza performanțelor mai reduse ale navelor românești, care le fac să aibă o poziție inferioară pe piața navlurilor), indemnizația de străinătate acordată de companiile românești nu poate bara exodul navigatorilor noștri spre alte flote. Ea se situează, totuși, la un nivel de atractivitate (pentru personalul nebrevetat sau pentru brevetele inferioare) care permite formarea echipajelor în țară. Asupra actualei indemnizații de străinătate acționează în permanență presiunea sindicală, în scopul ridicării cotei sale.

Garda Financiară, pe capul managerilor

Iată că, după cinci ani de la apariția H.G. 137/1990, Ministerul de Finanțe și-a adus aminte de ea. Neținând cont de evoluția fenomenelor economice și sociale, el consideră că partea indemnizației de străinătate acordată peste cota stabilită prin H.G. 137/1990 trebuie impozitată, neputând intra pe costuri.

Ministerul s-a gândit, la început, să rețină impozitele de la navigatori, pe mai mulți ani din urmă. Dar, dându-și seama că s-ar declanșa un grav conflict social, cu consecințe catastrofale pentru economie, a schimbat tactica. „Companiile de navigație trebuie să plătească!”, au spus finanțiștii. Drept urmare, au trimis Garda Financiară pe capul managerilor.

Făcând socotelile, aceștia au ajuns la concluzia că, dacă ar plăti din urmă impozitul pe profit, pentru surplusul de indemnizație mâncat de navigatori (acordat în baza unui contract colectiv de muncă legal), companiile de navigație ar trebui închise, iar managerii și patronii ar trebui să aducă de acasă sute de mii de dolari.

Continua presiune exercitată de Ministerul de Finanțe asupra companiilor de navigație demonstrează ori necunoașterea realităților, ori rea-voință, pusă în slujba strângerii dărilor și din piatră seacă. În aceste condiții, managerii din flotă nu au decât două soluții: ori reduc nivelul indemnizației de străinătate până la limita H.G. 137/1990, ori desființează companiile.

Prima soluție ar însemna, de fapt, tot moartea flotei, pentru că navigatorii români ar migra spre flotele străine sau spre uscat. Cum niciuna dintre aceste soluții nu este rațională și de dorit, rezultă că nodul gordian al problemei nu poate fi tăiat decât prin abrogarea H.G. 137/1990 și prin negocierea liberă a veniturilor navigatorilor. Oricum, actul normativ este în contradicție cu Constituția României, care apără principiile economiei de piață. Mai mult, ea favorizează interesele flotelor străine, fiind profund anti-românească în contextul actual. (26 iulie 1995)

Contraatacul companiilor de navigație

Asociația Companiilor de Navigație din România a transmis Guvernului României și Ministerului Transporturilor punctul său de vedere privind proiectul de H.G. prin care se urmărește reducerea câști¬gurilor în valută ale navi¬gatorilor până la 30% din diurna de străinătate.

După ce arată că această măsură va determina falimentarea transportului maritim româ¬nesc, asociația prezintă propriile propuneri de legiferare în această pro¬blemă. Astfel, ea solicită ca diurna în valută acordată echipajelor să cuprindă:

1. diurna în valută negociată anual cu ocazia contractelor colective de muncă (ierarhi¬zată și cuantificată conform contractelor) - aceasta fiind

un drept câștigat;

2. peste diurna negociată să se acorde o diurnă suplimentară, cu caracter stimulativ, care să nu depășească 30 la sută din nivelul diurnei de bază.

Asociația solicită înca¬drarea diurnei de străinătate (de bază și suplimentară) în categoria cheltuielilor deductibile, având în vedere rolul ei în activitatea de exploatare a navelor și în asigurarea profitului și, implicit, a impozitului pe profit.

Asociația cuprinde un număr de 19 companii de navigație, printre care și cele cu capital de stat: Navrom, Petromin și Romline. (24 noiembrie 1995)

Măsuri pentru prevenirea conflictelor de muncă

În dorința de a preveni apariția unor conflicte de muncă la bordul navelor cu pavilion românesc, Sindicatul Liber al Navigatorilor a transmis radiograme către toate echipajele, prin intermediul cărora acestea sunt informate asupra câtorva reguli de bază în privința contractelor de muncă. Astfel, contractele individuale semnate de membrii echipajelor nu trebuie să contravină prevederilor contractului colectiv de muncă. Conform legilor în vigoare, orice contract individual de muncă în care se găsesc clauze ce contravin celui colectiv este nul, aspect reglementat și prin articolele 1, 15, 90, 123 și 124 din contractul colectiv de muncă.

Echipajele au obligația de a informa dacă există situații de neconcordanță între contractele individuale și cel colectiv, pentru a se lua măsuri de eliminare a acestora. În plus, toți navigatorii au obligația de a cunoaște contractul colectiv de muncă pentru a evita conflictele de muncă. Pentru preîntâmpinarea unor asemenea situații, comandanții sunt rugați să coopereze cu SLN, aspect reglementat și de art. 13 din contractul colectiv de muncă. (29 septembrie 1997) 

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Social

Ultima oră

Titlurile zilei