Bisericuțele de cretă de la Murfatlar se macină continuu. "Monumentul se distruge încet, dar sigur"

1440

Articole de la același autor

Se vede cu ochiul liber. Nu este nevoie de un specialist pentru a-ți da seama că bisericuțele de cretă de la Murfatlar se degradează pe zi ce trece. Din păcate, deși monumentul istoric a intrat în atenția autorităților de nenumărate ori, de fiecare dată demersurile de protejare s-au împotmolit din cauza banilor. Este evident, însă, că aici este nevoie de o investiție majoră, pentru realizarea unei protecții reale, solide, care să poată salva acest superb lăcaș.


Realitatea este tristă. Creta în care au fost săpate, odinioară, frumoasele chilii și bisericile se dezintegrează vizibil, iar structurile din lemn sunt extrem de fragile și ele. Cu toate acestea, reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) fac eforturi pentru ca acest loc să nu se distrugă și speră ca într-o zi acesta să poată fi reabilitat. 
Gheorghe Papuc, arheolog în cadrul instituției de cultură spune că la fața locului se face, mereu, o întreținere, dar nu este suficient. "Oricum, monumentul nu poate fi vizitat, pentru că, dacă pune mâna cineva pe pereți, aceștia se strică imediat. Ultima restaurare a fost făcută în această zonă în anul 1977, iar la acel moment bisericuțele ar fi trebuit să înceapă a fi vizitate, prin intermediul unui proiect deosebit, dar președintele Consiliului Culturii și al Educației Socialiste, Miu Dobrescu a desființat Direcția Monumentelor Istorice și acest lucru nu a mai putut fi posibil. Mai târziu, când instituția a fost reînființată, nu mai exista buget  și lucrurile au rămas așa. Astfel că, de 42 de ani nu s-a mai făcut nimic pe acolo, iar macerarea cretei continuă. Monumentul se distruge încet, dar sigur. În aceste condiții, este clar că dacă nu se va reface, se termină totul…", a declarat pentru "Cuget Liber", binecunoscutul arheolog. 




Complexul a fost descoperit în anul 1957


Despre complexul rupestru de la Murfatlar știm că acesta include patru bisericuțe și urme din a cincea, de o importanță deosebită în istoria creștinismului în Dobrogea. Specialiștii cred că în acest ansamblu care datează din secolele IX- X se rugau, pe vremuri, primii creștini. Ansamblul a fost descoperit, absolut întâmplător, în anul 1957, în timpul exploatării de la cariera de cretă. La acel moment, complexul era protejat natural, fiind acoperit de un mal de pământ. Distrugerea acestuia a început abia atunci când a fost scos la suprafață. 


Între timp, spun specialiștii din cauza acoperișului, în interior se creează un efect de seră, care accentuează deteriorarea construcției. Ca rezultat al investigațiilor din acel an au fost descoperite, pe lângă frumoasele inscripții și gravuri, obiecte de ceramică, de uz casnic, diverse obiecte de cretă cioplită.


"Bisericuțele de cretă au fost scoase la suprafață în urmă cu 62 de ani. Practic, acestea erau folosite pentru muncitorii din cariera de cretă, din care s-a scos rocă de pe valul de piatră. Cantitatea imensă de inscripții de pe pereți sunt în limba slavă veche, slavă mai nouă, dar și apar niște mâzgălituri ce nu pot fi descifrate. Se pare că erau unii care cărau spre Imperiul Bizantin tot felul de rășini pe care le comercializau și foloseau un drum care dădea pe la Murfatlar, în perioada în care bisericuțele nu mai erau folosite pentru a-i spovedi pe muncitori. Tot acolo se regăsesc și inscripții în limba greacă.  Bisericuțele au funcționat în perioada exploatării carierei de piatră, care începea de sus în jos. Cu timpul, însă, ele au început să fie abandonate. Culmea este că prin anii '90 am descoperit, aici, și  o sculptură cu un animal sălbatic, piesă care se află, la acest moment, în muzeu", a adăugat specialistul.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5511 secunde