Miocardita acută, o boală ce poate fi mortală

Decesul subit al unei eleve tinere la care diagnosticul medicului legist a fost de miocardită acută a readus în discuție dificultatea diagnosticului acestei boli ce poate evolua fulminant spre insuficiență cardiacă acută și deces.

De la început, trebuie să spunem că diagnosticul definitiv de miocardită este eminamente histopatologic, adică necesită recoltarea de mușchi cardiac prin puncție sau prin probe analizate din păcate, după deces.

De aici și obligația că ori de câte ori se suspicionează o miocardită acută de cauză virală - aceasta e în principal etiologia, pacientul respectiv să fie monitorizat atent și tratat în echipă - infecționist, cardiolog/internist, uneori fiind chiar necesar suportul terapiei intensive și chiar a altor ramuri medicale, depinzând desigur de bolile asociate ale pacientului.

După cum îi spune și numele, miocardita acută are ca și explicație inflamația acută a mușchiului cardiac ce se numește miocard, distrugerea celulelor acestuia - miocite, cu consecințe atât asupra funcțiilor acestui mușchi - contracție/relaxare - legate de expulzarea sângelui în artere, de umplerea apoi a ventriculilor și, de asemenea, de activitatea electrică a inimii, consecința miocarditei fiind de multe ori aceea care produce moartea - adică tulburări grave de ritm - fibrilație ventriculară, tahi-cardie ventriculară, sau tulburări de conducere - așa numitele blocuri atrio - ventriculare ce pot ajunge până la opri-rea cordului.

Numeroase virusuri pot produce afectare miocardică, inclusiv boli obișnuite la copii - rujeola = pojar, rubeolă, varicelă = vărsat de vânt, herpes, hepatita, infecția cu adenovirusuri, coxartrie, mononucleoză = boala sărutului, pot avea efect asupra mușchiului cardiac, dar sub forme diferite, de la cea ușoară, ce trece practic neobservată, la forme grave ce ajung la insuficiență cardiacă, altele cu transformare într-o formă, să spunem cronică - Cardiomiopatie dilatativă, iar altele evoluează spre deces. Reactivitatea organismului joacă un rol important în evoluția bolii.

Simptomele miocarditei

Sunt în mare parte cele ale infecției virale, la care se adaugă acelea specifice afectării miocardului.

Așadar: febra, frisoanele, transpirațiile, durerile în gât, astenia, durerile musculare, osoase, tusea, diferite forme de erupții la nivelul pielii, mărirea de volum a grupurilor ganglionare de la nivelul gâtului, plus oboseala la efort, palpitațiile, durerile toracice, tensiunea arterială, uneori scăzută, apariția edemelor, trebuie să atragă atenția asupra bolii.

Orice pacient cu suspiciunea de miocardită trebuie să fie consultat, ascultat pulmonar și cardiac, să efectueze o electrocardiogramă, o ecografie cardiacă, radiografie pulmonară, să recolteze analize de sânge obișnuite - hemogramă, vsh, fibrinogen, proteina C reactivă - adică teste de inflamație, plus analize ce țin de miocard - troponina și CK - MB și teste virale - sub îndrumarea medicului de boli infecțioase, alături, desigur, de analize de rutină ale ficatului și rinichiului.

RMN-ul cardiac a căpătat în lumea medicală modernă o valență importantă în ultimii ani și poate ajuta la diagnosticul bolii. Importantă este monito-rizarea pacientului pentru a surprinde și trata prompt tulburările maligne de ritm - fibrilația ventriculară, tahicardia ventriculară, dar pacientul cu miocardită poate face practic toate tulburările de ritm și de conducere!

Tratamentul miocarditei acute

Este determinat de forma de boală - ușoară, sau medie adică fără semne de decompensare cardiacă prin supraveghere, tratamentul febrei, al deshidratării la copil și sugar, infecțiilor faringiene bacteriene, supraadăugate cu antibiotic dacă e cazul, îngrijirea elementelor eruptive, monitorizarea diurezei evitând afectarea renală, a funcției hepatice.

Formele severe de boală necesită tratamentul clasic al insuficienței cardiace - diuretic de ansă asociat cu spironolactonă, inhibitor de enzimă de conversie - sub controlul potasemiei, betablocant - cu precauție, anticoagulant - dacă este cazul, la care se poate asocia tratament antiviral și/sau imunosupresor-cazuri selecționate.

Uneori, transplantul cardiac este sin-gura șansă a acestor pacienți!

Miocardita acută reprezintă o provocare continuă privind diagnosticul și tratamentul, pentru că, nu-i așa, ca să diagnostichezi o boală trebuie, în primul rând, să te gândești la ea, să existe o echipă capabilă să îngrijească pacientul și un sistem sanitar în slujba omului suferind.

Dr. Florian STOIAN

Medic Primar

MEDICINĂ INTERNĂ

Medic Specialist CARDIOLOGIE

Șef Secție Medicală SPITAL MEDSTAR 2000 CONSTANȚA

Citeşte articolul integral pe sănătate.cugetliber.ro