Diareea nu vă lasă în pace? Mergeți la medic!

Medicii de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța au declarat că în ultimele săptămâni a crescut numărul pacienților cu boală diareică acută. Mai mult decât atât, din totalul numărului de prezentări la unitatea sanitară, jumătate au fost și internați, exact cu această afecțiune. Problema este că, în cadrul acestei boli putem întâlni mai multe sindroame, care pot fi prezente în totalitate sau doar parțial, în funcție de stadiul bolii în care se află pacientul. Astfel avem: sindromul diareic cu scaune moi, frecvente, de consistență diferită; sindromul infecțios - febră, frisoane, dureri de cap, dureri de mușchi generalizate, slăbiciune, stare generală alterată. 

De asemenea, bolnavul se poate confrunta cu sindromul dispeptic, care se manifestă prin grețuri, vărsături, dar și sindromul abdominal, la care are crampe abdominale, dureri difuze nesistematizate. Nu în ultimul rând, se poate vorbi despre sindromul de deshidratare acută în diverse grade, care se poate manifesta printr-o deshidratare ușoară (sete moderată, palpitații), medie (sete intensă, puls slab, tensiune scăzută), severă (puls imperceptibil, hipotensiune marcată, tulburări de cunoștință, imposibilitatea de a urina).

Această boală diareică acută este o îmbolnăvire survenită brusc, susțin medicii constănțeni și se caracterizează printr-o frecvență mai mare, o consistență scăzută și aspect diferit al scaunelor față de normal.

Mai grav este că prin scaunele diareice se pierd apă și săruri minerale, care duc, în mod evident, la deshidratare, epuizarea bolnavului sau chiar la deces, în cazul sugarilor și copiilor mici.

Boala diareică acută poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau paraziți care pătrund în organism prin apă și alimente. 

Trebuie precizat că alimentația bolnavului cu afecțiune diareică diferă în funcție de stadiul evolutiv al acesteia. Astfel, în primele 24 de ore, dieta constă într-un regim hidric (ceaiuri neîndulcite, apă minerală sau plată, supe de zarzavat strecurate), apoi supe de zarzavat pasate, biscuiți simpli, orez fiert, brânză de vaci, caș. 

În această perioadă se vor evita laptele dulce, margarina, untul, ouăle, smântâna, cartofii, cruditățile și bineînțeles grăsimile. Ulterior, dacă evoluția este favorabilă (cu tendinta de normalizare a scaunelor), regimul se poate diversifica, introducându-se treptat în alimentație carnea fiartă, iaurtul, ouăle fierte, margarina, fructele fierte, fiecare dintre ele introducându-se în câte o zi, nicidecum toate odată.

Cu toate acestea, este bine să aveți acasă, în farmacia dumneavoastră, măcar un antidiareic, de genul Smecta sau Imodium, pe care puteți să-l luați imediat, în situații de urgență, până să ajungeți la medic.

Totuși, boala poate fi prevenită. Cum? În primul rând, consumați apă de băut provenită din surse sigure sau îmbuteliată. Înainte de toate, însă, spălați-vă mâinile cu apă și săpun cât mai des, obligatoriu înainte de fiecare masă și spălați fructele și legumele înainte de a le consuma. Și cum muștele ne dau târcoale în această perioadă, feriți pe cât posibil alimentele de bâzâiala lor.

Tot în scopul prevenirii bolii, Direcția de Sănătate Publică Județeană ne avertizează că semnele de boală apar la maximum 72 de ore după consumul unor alimente contaminate cu microorganisme sau toxine microbiene.

În concluzie, în prezența febrei, a vărsăturilor repetate, a scaunelor frecvente și lichide (cu mucozități și sânge) prezentarea la medic este obligatorie, nu opțională.