Descoperire șocantă a cercetătorilor: La nivel mondial, progresul în prevenția accidentelor vasculare cerebrale, inegal

Recent, divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit a făcut public "Preventing stroke: Uneven progress", un nou raport ce analizează politicile publice de prevenție a AVC în 20 de țări, urmărind să scoată în evidență cele mai bune strategii de reducere a factorilor de risc.

Oricine poate suferi un AVC, inclusiv un copil. Este bine de știut însă că probabilitatea de a suferi un AVC se dublează la fiecare deceniu peste vârsta de 55 de ani. Datorită cunoștințelor și tehnologiilor medicale actuale aproape 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite. Cu toate acestea, la fiecare două secunde, undeva în lume, o persoană suferă un accident vascular cerebral, iar efectele acestuia conduc la un deces la fiecare cinci secunde. Astfel, deși supraviețuirea în urma unui AVC s-a îmbunătățit semnificativ, accidentele vasculare cerebrale rămân a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, după bolile cardiace ischemice. Mai mult decât atât, povara accidentului vascular cerebral este considerabilă atât pentru bolnav cât și pentru familie și pentru sistemul public de asistentă socială, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre supraviețuitorii unui AVC rămân cu o formă de handicap fizic sau cognitiv. Ca referință, Institutul Karolinska, cunoscuta universitate medicală din Suedia, a calculat că un pacient ce a supraviețuit unui AVC și care a rămas cu o dizabilitate, indiferent de tipul acesteia, va costa sistemul public, în medie, 76.000 Euro pentru serviciile de îngrijire în primii doi ani după AVC.

Cu toate că factorii de risc în cazul AVC și metodele de tratament sunt înțelese, importanța recunoașterii factorilor de risc la nivelul publicului larg, de exemplu a fibrilației atriale (FA), este în continuare redusă. Factorii ce nu pot fi modificați, precum vârsta, sexul, etnia, istoricul familiei, pot să ofere indicii despre prezența factorilor de risc, însă, în prezent, s-a demonstrat că 9 din 10 cazuri de AVC-uri sunt, de fapt, asociate cu factori modificabili, ce pot fi gestionați sau îmbunătățiți printr-un stil de viață sănătos sau prin asistență medicală preventivă. Prin stilul de viață se are în vedere greutatea optimă, activitatea fizică realizată cu regularitate sau renunțarea la fumat, pe când prin acțiuni medicale preventive se recomandă efectuarea periodică a analizelor pentru hipertensiune arterială, colesterol sau fibrilație atrială (FA).

Raportul EIU evidențiază că educația publicului larg asupra factorilor de risc reprezintă baza pentru multe dintre politicile și strategiile de prevenire a AVC-urilor – primul pas către reducerea incidenței îl reprezintă un pacient bine informat, care știe ce schimbări de stil de viață trebuie să facă pentru a-și reduce riscul. În același timp, educația joacă un rol important în reducerea severității efectelor AVC-urilor, învățând oamenii cum să recunoască mai rapid semnele unui AVC și, astfel, să caute ajutorul unui doctor în fereastra de patru ore esențială pentru intervenția medicală eficientă care să minimizeze riscul leziunilor neurologice. Cu toate acestea, pentru multe țări, găsirea unei abordări coerente și consistente de a educa cetățenii și a-i ajuta să facă acele schimbări de viață ce ar putea reduce riscul unui AVC rămâne o provocare.

Conform raportului, deși majoritatea țărilor analizate au adoptat ghiduri clinice de depistare și prevenție a AVC-ului, screening-ul pentru fibrilație atrială nu este efectuat în mod consecvent în practica medicală. În medie, mai puțin de 20% din populația de peste 65 de ani de la nivel global a efectuat screening-ul pentru FA în timpul unui control de rutină, deși pacienții cu fibrilație atrială au un risc de 5 ori mai mare să sufere un AVC. Identificarea afecțiunii prin screening ar oferi specialiștilor posibilitatea să prescrie din timp tratamente eficiente, cum ar fi noua generație de anticoagulante, dar și să își educe pacienții în privința riscurilor.

Existența registrelor naționale de pacienți este esențială pentru măsurarea și limitarea riscurilor de AVC. Registrele reprezintă instrumente foarte utile pentru monitorizarea pacienților, documentarea caracteristicilor și experienței lor cu boala, și determinarea eficienței anumitor tipuri de intervenție medicală, datele înregistrate astfel putând, apoi, fi utilizate pentru a îmbunătăți practica medicală și politicile publice de sănătate. Cu toate acestea, doar jumătate dintre țările analizate aveau registre funcționale.

"În România, peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar 54.000 mor în fiecare an din cauza unui AVC. Este de apreciat faptul că până acum s-au alocat resurse considerabile intervențiilor de urgență pentru pacientul în stare critică după ce a suferit un AVC. Investiția în segmentul de prevenție și detectare timpurie este, însă, în continuare deficitară, deși acest segment ar asigura o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru sănătate", a spus Marius Geantă, președintele Centrului de Inovație în Medicină. "Așa cum arată și raportul The Economist Intelligence Unit, coordonarea mai multor tipuri de acțiuni este crucială pentru a reduce incidența AVC-urilor. Existența unor programe de screening pentru hipertensiune și fibrilație atrială, a registrelor de pacienți sau de recomandări clare de tratament conform ghidurilor clinice internaționale ar reduce semnificativ riscul de AVC în țara noastră. Sperăm că autoritățile vor observa importanța acestor acțiuni și vor lua măsurile necesare pentru a reduce prevalența AVC-urilor în rândul românilor, salvând astfel vieți sau costuri sociale."

Incidența tot mai mare a AVC-urilor la nivel mondial sugerează că este nevoie de un efort global mai serios pentru a reduce discrepanța dintre politicile și practicile de reducere a riscurilor implementate în diferite țări. Raportul EIU a demonstrat că, pentru a fi eficiente, viitoarele politici publice trebuie să țină seama de două elemente esențiale – abordări atât la nivelul întregii populații, cât și la nivelul fiecărui pacient în parte, alături de o mai bună coordonare a diferitelor componente de prevenție a AVC-ului. Abordările la nivelul populației ar trebui să includă campanii de informare și conștientizare, promovarea unui stil de viață sănătos și programe de screening pentru grupurile populaționale expuse la risc. Abordarea la nivelul pacientului ar trebui să fie de tipul clinic, care să includă implementarea și respectarea ghidurilor internaționale de tratament. Apoi, pentru a crea sinergii între componentele de prevenție a AVC-ului, politicile de sănătate ar trebuie să includă parteneriate cu toții actorii relevanți. De exemplu, intervențiile de reducere a fumatului trebuie să se bazeze pe politici anti-fumat combinate cu programe naționale de renunțare la fumat.

Așadar, pentru a reduce semnificativ incidența și impactul AVC-ului, țările trebuie să dezvolte strategii integrate și bine conectate la problemelor lor specifice de sănătate. Acest lucru poate fi realizat prin: coordonarea intervențiilor împotriva factorilor de risc, în mod special a factorilor modificabili, și integrarea lor cu celelalte strategii dedicate bolilor netransmisibile, combinarea intervențiilor medicale individuale, în cazul persoanelor aflate în risc, cu abordări specifice populației, îmbunătățirea educației, implementarea programelor de screening, colectarea și compilarea datelor clinice despre starea populației și comunicarea între țări a datelor care au stat la baza programelor de prevenție a AVC-ului.