Cât de mult ne pot ajuta antibioticele?

Cu ocazia celei de-a 10-a ediții a Zilei europene a informării despre antibiotice, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat, astăzi, cele mai recente date cu privire la rezistența la antibiotice pe teritoriul Uniunii Europene (UE), însoțite de îndrumări legate de prevenirea și controlul enterobacteriilor rezistente la carbapaneme.

În 2016, rezistența combinată la antibiotice din clase diferite a Escherichia coli și a bacteriilor din genul Acinetobacter a continuat să se intesifice. Această situație constituie o mare preocupare dat fiind faptul că pentru pacienții infectați cu aceste bacterii multirezistente ''există opțiuni de tratament foarte limitate''.

''Pe fondul creșterii rezistenței chiar și la antibiotice de primă linie avem în față un viitor înspăimântător în care intervenția chirurgicală de rutină, nașterea, pneumonia și chiar infecțiile dermatologice pot pune din nou viața în pericol'', a declarat Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară într-un comunicat emis de ECDC.

''Pentru a ne păstra capacitatea de a trata în mod eficient infecțiile în cazul oamenilor și animalelor, avem nevoie de a depăși diferențele dintre statele membre UE astfel încât fiecare să devină cel mai important actor'', a adăugat Andriukaitis.

''Acesta este obiectivul-cheie al planului ''O singură sănătate'' (One Health) împotriva RAM (Rezistența la Antimicrobiene) adoptat în luna iunie a acestui an. Acesta se concentrează pe zonele care susțin și adaugă valoare acțiunilor statelor membre pentru a oferi răspunsuri inovative, eficiente și sustenabile la RAM. Doar lucrând împreună la nivel european și internațional, colaborând și cooperând în toate sectoarele relevante putem controla și schimba tendința RAM'', a mai spus comisarul european.

În ceea ce privește Escherichia coli, rezistența combinată, sub forma rezistenței la fluorochinolone, cefalosporine de generația a treia și aminoglicozide, a sporit semnificativ între anii 2013 și 2016. Mai mult, în 2016, un procent mare de izolați de specii de Acinetobacter, cu rezistență combinată la carbapaneme, aminoglicozide și fluorochinolone, au fost raportate în sudul și sud-estul Europei, dar și în țările baltice, se precizează în comunicat.

Cu toate acestea, aceeași sursă menționează că se întrevede posibilitatea de a schimba tendințele, eforturile pe termen lung ducând, în ritm lent, la rezultate pozitive. În acest sens, ECDC indică faptul că, potrivit celor mai recente date ale sale, situația generală privind rezistența bacteriei Klebsiella pneumoniae pare să se fi stabilizat în Europa, chiar dacă acest lucru este posibil să nu se fi observat la nivel național, unele state asistând la o creștere a cazurilor de rezistență combinată.

În plus, conform ECDC, procentul cazurilor de Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA) a scăzut între anii 2013 și 2016. Cu toate acestea, MRSA rămâne o problemă, 10 din 30 de țări raportând încă un procent ridicat.

''Chiar dacă începem să vedem unele progrese, trebuie să rămânem vigilenți și să lucrăm și mai intens pentru reducerea nivelurilor de rezistență la antibiotice. Există în continuare creșteri semnificative (a cazurilor de) rezistență combinată pentru Escherichia coli și specii de Acinetobacter pe teritoriul Europei, iar această situație este deosebit de îngrijorătoare deoarece pentru pacienții infectați cu aceste bacterii multirezistente există opțiuni de tratament foarte limitate'', a declarat director ECDC, Andrea Ammon. ''Utilizarea cu prudență a antibioticelor, prevenirea exhaustivă a infecțiilor și strategiile de control care vizează toate sectoarele de asistență medicală sunt fundamentale. De aceea, astăzi, ECDC lansează și un ghid cu privire la enterobacteriile rezistente la carbapaneme'', a adăugat aceasta.

Zsuzsanna Jakab, director regional pentru Europa în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a declarat că rezistența la antimicrobiene continuă să se răspândească în regiunea europeană a OMS deoarece ''microbii rezistenți nu cunosc granițe''.

''Prevenirea și controlul în mod eficient a infecțiilor reprezintă una dintre ele mai puternice arme în vederea soluționării acestei amenințări la nivel mondial'', a adăugat Jakab precizând că în acest an cu ocazia Săptămânii mondiale de informare despre antibiotice, OMS face apel la lucrătorii din domeniul medical din Regiunea Europeană în vederea prevenirii răspândirii rezistenței la antimicrobiene în peisajul sistemului sanitar prin igienizarea corespunzătoare a mâinilor'', a mai spus directorul OMS.

Cazuri de rezistență la carbapaneme, o clasă importantă de antibiotice de ultimă linie, continuă să fie raportate cu preponderență de state care se confruntă cu niveluri ridicate de bacterii multirezistente. În aceste țări, opțiunile de tratament pentru pacienții infectați cu enterobacterii rezistente la carbapaneme sunt de multe ori limitate la terapii combinate și antibiotice mai vechi, precum colistina. Însă creșterea rezistenței la colistină reprezintă un semnal de alarmă că opțiunile devin din ce în ce mai limitate. Procentul de rezistență variază pe teritoriul Europei, fiind în general mai ridicat în sudul și sud-estul Europei în comparație cu nordul continentului.

''Ziua europeană a informării despre antibiotice'' este o inițiativă sanitară la nivel european coordonată de ECDC, care oferă o platformă și suport pentru campanii naționale cu privire la utilizarea cu prudență a antibioticelor.

În fiecare an, Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată de campanii naționale desfășurate în săptămâna care cuprinde ziua de 18 noiembrie.

Utilizarea cu prudență presupune folosirea antibioticelor doar când acestea sunt efectiv necesare, în dozaj corect, la intervale corecte și pe o durată corectă.

Anul acesta, data de 18 noiembrie marchează cea de-a zecea ediție a Zilei europene a informării despre antibiotice.

ECDC, alături de Comisia Europeană, a organizat miercuri, 15 noiembrie, la Bruxelles, un eveniment la nivel european intitulat ''Menținerea eficacității antibioticelor''.

Sursa: Agerpres