Când nu se recomandă alăptarea la sân

Deși alăptarea la sân este considerată cea mai sănătoasă metodă de alimentație pentru sugari, iată că nu sunt puține situațiile în care medicii le recomandă proaspetelor mămici să evite alăptarea pentru a nu pune în pericol sănătatea bebelușului.

"Obstacolele și incidentele din alimentația naturală pot surveni în orice parte a perioadei de lactație din diverse motive și pot compromite alăptarea. Ele pot avea, fie o cauză legată de mamă, fie o cauză legată de sugar. În ceea ce privește problemele cu care se poate confrunta mama, ele au de la manifestări dureroase la nivelul sânilor și până la febră și frisoane. Angorjarea sânilor de exemplu, apare cel mai frecvent la începutul lactației în zilele a 2-a - a 5-a după naștere. Se manifestă prin sâni grei și dureroși și se datorează golirii incomplete sau tardive a sânilor. Alveolele suprapline determină obstrucție vasculară și limfatică. Se recomandă evacuarea laptelui prin muls manual sau cu pompa, comprese pe zonele edematoase și dureroase, eventual administrarea de ocitocină.

Ragadele mamelonului sunt mai frecvente la începutul lactației. Pot fi rezultatul tehnicii incorecte de alăptare sau deficiențelor în igiena sânilor. Îngrijirea sânilor prin expunerea mameloanelor la aer, evitarea săpunului și alcoolului, spălarea cu apă, uscarea cu un prosop moale, trebuie instituită înainte de a apărea fisurile și ragadele care produc dureri severe. Dacă au apărut, se întrerupe temporar suptul, se evacuează manual laptele și se oferă sugarului din biberon până la vindecarea leziunilor, iar mameloanele se acoperă cu un unguent cu lanolină anhidră și apoi cu compresă sterilă.

Mastita și galactoforita au incidența de 5%. Mastita puerperală este o infecție produsă cel mai frecvent de stafilococul auriu. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri și eritem inflamator. Se recomandă tratament antiinfecțios și evacuarea completă a laptelui pentru a preveni formarea abceselor.

Malformațiile mameloanelor (mamelon ombilicat, mamelon scurt), reprezintă cauze frecvente de abandonare a alăptării. Mamelonul trebuie pregătit pentru supt prin masaj cu 1-2 luni înainte de naștere. Masarea mamelonului scurt înainte de supt pentru a-i produce erecția și introducerea lui împreună cu areola în gura sugarului, poate fi urmată de succes. Dacă nu se reușește, se mulge laptele și se administrează din biberon.

Hipogalactia este în majoritatea cazurilor rezultatul greșelilor în inițierea alăptării, erorilor de tehnică alimentară și a diferitelor stări patologice ale mamei sau sugarului care duc la golirea incompletă a sânilor. În aceste situații, sugarul nu mai crește în greutate, apare anxietatea mamei și se ajunge la alimentația complementară. Simptomatologia variază, în funcție de gradul hipogalactiei. Dacă deficitul de lapte este mic, sugarul este liniștit dar crește nesatisfăcător în greutate. La o hipogalactie moderată, sugarul plânge după ce a terminat suptul sau cu mult înainte de masa următoare. În hipogalactiile severe greutatea copilului este deficitară, apar semne clinice de malnutriție și modificări ale scaunelor (scaune de foame: rare, verzi, mucoase). Pentru aprecierea hipogalactiei se efectuează proba suptului prin cântărirea sugarului înainte și după supt cu evaluarea cantității de lapte ingerată în decursul a 24 ore.

Tratamentul hipogalactiei presupune în primul rând golirea completă a sânilor. Administrarea de doze mici de clordelazin poate avea efecte benefice prin reducerea anxietății mamei și stimularea secreției de prolactină.

Lactoreea reprezintă curgerea laptelui dintr-un sân în timp ce sugarul suge la sânul opus sau din ambii sâni în afara supturilor. Ea se produce printr-un reflex condiționat de ejecție sau prin hipersecreție de prolactină. De asemenea, lactoreea poate fi secundară administrării de rezerpină, fenotiazină sau întreruperii administrării anticoncepționalelor orale", explică dr. Cristina Mihai, medic primar pediatru.