Consilierii îl vor plecat, directorul Sorin Colesniuc reacționează la acuze! „Nu demisionez!“

de Mirabela ȘERBĂNESCU Joi, 02 Iulie 2020 1502
Consilierii județeni de la PNL, ALDE și PMP au decis, săptămâna aceasta, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Constanța (CJC), să nu aprobe rezultatul evaluării anuale a managementului directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cerc. șt. Sorin Marcel Colesniuc.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care directorul instituției de cultură a obținut ca rezultat al evaluării finale nota 9,60. Cu toate acestea, vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz, așteaptă demisia directorului MINAC, acuzându-l pe acesta de o moralitate îndoielnică și că și-ar fi rotunjit veniturile în mod dubios prin funcția dobândită.

Ca răspuns la acuzațiile la adresa sa, directorul muzeului constănțean spune că este profund consternat de faptul că se discută despre un proiect de hotărâre prin care să fie demis și că nu își va da, sub nicio formă, demisia.

„Eu am participat la un concurs și am câștigat această funcție în urma unui examen, după care am încheiat un contract de management, iar la evaluările de anul trecut și de anul acesta am obținut note de peste 9.00. Nu cred că mai este cazul să insist, dar evaluarea managementului a fost făcută de către Comisii de evaluare alcătuite din manageri care s-au remarcat în plan profesional - manageri, care conduc instituții muzeale și instituții de cultură deosebit de importante din această țară. Ura domnului Palaz față de muzeu a început în februarie 2019, când a inițiat acel proiect de hotărâre prin care urma să cheltuiască mulți bani din bugetul Consiliului Județean. Unele surse spun că ar fi vorba de aproximativ 29.000 de euro, pe achiziție directă, pentru a face curățenie la Basarabi, la bisericuțe. Această informație ar trebui verificată de cei interesați, de organele competente. În primul rând, îi spun că acesta nu este monument istoric UNESCO, așa cum știe. În plus, la Murfatlar există pe rol un dosar penal pentru pagubele pe care le-a provocat monumentului în încercarea de conservare realizată în urmă cu zeci de ani. Și, până la finalizarea dosarului, nu se se pot investi bani pentru restaurarea și conservarea bisericuțelor rupestre de la Basarabi”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Colesniuc.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la Capidava

În ceea ce privește Capidava, acesta a precizat că arheologii au finalizat cercetarea arheologică, încă de anul trecut, la cetate, conform rapoartelor de activitate întocmite și aprobate de CNA și predate Consiliului Județean Constanța. Practic, susține directorul MINAC, arheologii au făcut absolut tot posibilul pentru ca lucrările să se desfășoare fără nicio zi de întârziere. Chiar și la acest moment, a adăugat el, se desfășoară o supraveghere arheologică, iar arheologii sunt din nou în teren, oferind soluții și la alte lucrări care nu îi priveau pe ei în mod direct. „Cu toate acestea, oamenii ajută cu tot ce pot pentru bunul mers al lucrărilor de acolo. Dacă sunt probleme trebuie căutate exact acolo unde este cazul. Și incapacitatea managerială a domnului Palaz a condus la întârzierea unor lucrări sau la crearea unor disfuncționalități în analiza și desfășurarea unui asemenea proiect la un monument (iarăși de categorie A). Lucrările la asemenea monumente nu sunt din categoria celor destinate unor aprozare sau catarge, nu le faci după cum te duce mintea sau limitele expertizei personale. Domnul Palaz ar trebui să știe acest lucru și să-și demonstreze capacitățile manageriale. Și a avut ocazia de mai multe ori să le demonstreze la Capidava. N-a fost să fie...A mers la Capidava, s-a cocoțat pe zidurile cetății și a început să amenințe și să indice cum să se facă restaurarea și conservarea. Nicio secundă nu i-a trecut prin cap că nu avea voie să se cocoațe pe zidurile cetății, pentru că ar putea să fie acuzat de distrugerea monumentelor arheologice”, a completat Colesniuc.

În concluzie, directorul Muzeului de Istorie consideră că acuzele apărute în presă sunt total nefondate, asta în condițiile în care declarația sa de avere si declarația de interese se află postate pe site-ul muzeului.

În plus, el a afirmat că vânzările de bilete și cercetările arheologice preventive au mărit cu peste opt miliarde lei vechi veniturile instituției, comparativ cu anii precedenți și că, în 2019, cu banii câștigați au desfășurat cercetări arheologice sistematice pe toate șantierele arheologice sistematice din județul Constanța. 



Taguri

Alte ştiri din sectiunea Politică-Administrație

Ultima oră

Titlurile zilei