Rectificarea bugetară "pozitivă" taie cel mai mult de la Educație

Guvernul Dăncilă se află în fața primei rectificări bugetare din 2019. Nu o face de bună voie, ci constrâns de deficitul bugetar istoric înregistrat în primul semestru al anului: 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB. Ieri, Ministerul Finanțelor Publice a pus proiectul în dezbatere publică, susținând că rectificarea bugetară e pozitivă și că va asigura încadrarea deficitului bugetar sub limita 2,76% din PIB.

Construcția proiectului pornește de la premisa că, până la finele anului, produsul intern brut va crește la 1.031 miliarde lei, față de 1.022,5 miliarde lei cât se estimase la fundamentarea bugetului pe acest an.

Autorii proiectului precizează, din capul locului, că sumele necesare plății pensiilor și salariilor nu vor fi afectate de rectificare. De asemenea, sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare. În schimb, vor fi reduse sumele alocate instituțiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocați.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile ramase la suma restituită (dobânzi).

În plus, se vor aloca 500 milioane lei pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în acest an.

Vestea bună este că bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde lei, după cum urmează:

- 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare și

- 1,5 miliarde de lei pentru programul național de dezvoltare locală;

Totodată, se majorează cu 400 milioane lei plafonul de împrumuturi, trageri pentru unitățile administrativ teritoriale. De asemenea, plafoanele de contractare acordate din disponibilitățile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții, se stabilesc în sumă de 10 miliarde de lei.

Ei, acum e acum! În toată povestea asta cineva trebuie să sufere, să i se taie din bugetul alocat la începutul anului. Sacrificații de serviciu sunt: Ministerul Transporturilor, care pierde 128,8 milioane lei, Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-243 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (- 369,1 milioane lei), Ministerul Educației Naționale (- 1,03 miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei).

Ministerul Finanțelor face precizarea că, la instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene, precum și a lucrărilor de investiții. Diminuarea se referă doar la creditele bugetare (cash).

Este revoltător faptul că bugetul Educației, care este subfinanțată și de 30 de ani se află într-o criză profundă, este nu doar amputat, dar are parte și de cea mai mare tăiere: 1,03 miliarde lei. Probabil că Ministerul Finanțelor își face socoteala că elevii pot învăța, în continuare, în școlile cu latine în curte, fără terenuri și săli de sport și în care le cade tavanul în cap.