Piloți de elită ai aviației militare românești. Trecerea pe MiG-23

4931
Piloți de elită ai aviației militare românești. Trecerea pe MiG-23 - trecereapemig1-1557857194.jpg
În procesul de pregătire în zbor pe noi tipuri de avioane, piloții parcurg un curs de pregătire teoretică și practică. Nu există zbor în care să fie totul perfect. Așa s-a întâmplat și pe 4 mai 1982, când fostul comandant de escadrilă Pavel Oțelea executa exerciții de trecere pe avionul MiG-23. La una din aterizări, a venit prea jos și a spart una din balizele ce delimitează axul pistei. Nu au fost urmări. Pregătirea a continuat! 


După gustare, cam la a treia ieșire, conform planificării de zbor, s-au îndreptat către avionul MiG-23UB, dublă comandă, căpitanul Pavel Oțelea (pilot-elev) și căpitanul Florin Botezatu (pilot-instructor). Era ziua de 4 mai 1982, zi frumoasă, fără nori, zi numai bună de zbor în condiții meteo normale. 
Căpitanul Pavel Oțelea era proaspăt absolvent al Academiei Militare în toamna anului 1980 și primise repartiția în regimentul de unde plecase: Regimentul 57 Aviație Vânătoare Mihail Kogălniceanu. La origini era dobrogean și, după liceu, urmase cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Aviație "Aurel Vlaicu" de la Boboc-Buzău, secția naviganți.


"Aprob pornirea!" 
La locul de staționare al avioanelor, locul numit "la parajet", i-a întâmpinat tehnicul de avion, într-o poziție de drepți și a dat raportul: 
- Avionul MiG-23 e pregătit pentru zbor. 
- Bine, bine! a răspuns Florin Botezatu. Trecem la verificare. 
Și ambii piloți au început verificarea exterioară a avionului, după care au urcat în cabine: Pavel Oțelea în cabina din față, iar Florin Botezatu în cabina din spate, cabina instructorului. Aveau de executat un zbor de control pe traiect la înălțimea de 11.000 metri, exercițiu pe care Pavel Oțelea îl avea de parcurs în pregătirea sa, el fiind în curs de trecere pe avionul MiG-23. Traiectul de zbor avea o durată de 40 minute și, ca puncte de reper, Mihail Kogălniceanu - Peceneaga - 20 km est Sfântu Gheorghe - Mihail Kogălniceanu. Viteza medie, în jur de 800 km/h. Piloții au închis și ermetizat cabinele, iar Pavel Oțelea a trecut la verificarea aparaturi de la bord și a cerut pornirea motorului: 
- Aprobați pornirea! 
- Aprob pornirea, i-a răspuns conducătorul zborului din acea zi, maior Vasile Borcan, nimeni altul decât cel care avea să catapulteze un an mai târziu, pe 29 iunie 1983, dintr-un avion MiG-21MF exact când era în zbor de urcare, totul din cauza defectării unei instalații de la bord. 


Rulaj și decolare  
Avionul celor doi a pornit în rulaj și a mai fost oprit o dată, pentru o ultimă verificare, pe bretea, înainte de intrarea la pistă. Tehnicul Ilie Ghirișan a trecut pe sub burta avionului verificând eventuale scurgeri de ulei și a ridicat paleta verde, semn că totul era în regulă. 
Pilotul elev Pavel Oțelea a virat la stânga, cu motorul turat și a orientat avionul pe mijlocul pistei cu botul pe direcția nord. Cu frâna strânsă la maxim, cere decolarea: 
- Aprobați decolarea în forțaj total. 
- Aprob! 
Ca o săgeată slobozită dintr-un arc, avionul străpunge aerul, roțile scot fum din cauciucuri, iar ajutajul lasă în urmă o dâră de foc și un zgomot puternic, prelung. După desprinderea de pistă, Pavel dă comanda de escamotare a trenului de aterizare și apoi a flapsului. 
Pilotul elev a înclinat avionul în viraj pe stânga pe cap-compas 330 grade, urcând rapid spre primul reper, Peceneaga. Cere trecerea pe canalul de dirijare cu Punctul de Comandă (PC): 
- URANIU sunt în urcare spre primul reper. 
- Aprob pe curs 330, i se răspunde. 
Pavel stă cu ochii pe aparate, urmărind înălțimea, capul-compas și viteza. La 10.000 de metri are senzația că e stăpânul universului. Într-atât de imensă e libertatea. Acolo, sus, doar frânturile de cuvinte din convorbirile radio îți amintesc de pământ. 


N-a suportat să-și raporteze colegii pentru abateri 
La absolvirea școlii, Pavel Oțelea s-a trezit - cum singur recunoaște - și căsătorit și șef de promoție. Apoi, timp de un an, a făcut cursul de trecere pe avionul MiG-21, primul zbor de aclimatizare pe 21 mai 1973 cu instructorul de zbor maior Ion Stahie (Săndulescu) pe avionul MiG-21RFMM (SPS). 
Pentru că terminase ca șef de promoție, a fost pus șef de curs, dar, nesuportând să-și raporteze vreun coleg pentru abateri, toate oalele se spărgeau în capul lui. 
După Bacău, a urmat repartiția la Regimentul 57 Aviație Vânătoare Mihail Kogălniceanu, pe 15 septembrie 1973, împreună cu alți colegi: Ioan Soporan, Ioan Dudaș, Corneliu Dumbravă, Teodor Petrichei. Locotenentul Pavel Oțelea a fost încadrat pilot la Escadrila a III-a comandată de maiorul Costel Teodorescu, locțiitor căpitan Daniel Codreanu și comandant de patrulă maior Augustin Vâlcan. 
După absolvirea Academiei, căpitanul Pavel Oțelea a fost încadrat instructor cu tragerile și lupta aeriană (ITLA) la Escadrila I-a comandată de căpitanul Mircea Dionisie. După spusele lui, n-a avut nimic de câștigat urmând academia, ci a rămas doar cu multe cunoștințe de ordin militar. 


"Ești prea jos…" 
Zborul de la Peceneaga la 20 km est Sfântu Gheorghe este momentul în care pilotul-elev învață cum să folosească aparatura de bord, radionavigație și RSBN. Instructorul nu intervine cu nimic. Știe că Oțelea a memorat bine reperele traiectului, punctele de schimbare a capului compas, înălțimea de evoluție și timpii de zbor, calculate la pregătirea preliminară a zborului. Tot atunci s-a făcut verificarea și sub supravegherea comandantului de regiment, colonel Ion Urs. 
Venirea la aterizare o execută din linie dreaptă. La radiofarul îndepărtat (RFI) menține înălțimea la 4.000 metri și intră pe capul compas de îndepărtare cunoscut. Raportează: "La viraj". Și intră pe capul de aterizare. Reduce viteza. În zborul orizontal scoate trenul de aterizare: "Pe direcție. Tren scos!". 
Dar era mult prea jos pe panta de aterizare. Instructorul Florin Botezatu n-a intervenit în comenzi. Doar i-a repetat în cască:
- Vezi că ești prea jos… Ești prea jos… 
În procesul aterizării, pilot-elev Pavel Oțelea a lovit cu jamba stângă o baliză, care s-a spart. În rest, aterizare bună. Nu au fost urmări. 
A doua zi, s-a amintit ceva la analiza zborului. 


Curs de trecere pe MiG-23 
Zborul pe MiG-23 l-a început pe 23 februarie 1982, dată la care a început și cursul de trecere pe noul tip de avion. În februarie, a zburat 42 minute, în martie, a zburat 6 ore, iar în aprilie, a zburat 40 minute, toate zborurile în dublă comandă. 
Pe 2 aprilie 1982, a ieșit la simplă cu pilot-instructor colonel Dumitru Tache, zis "Cocoș". A executat exercițiul 4 din Cursul de pregătire pentru luptă 1979 (CPL-79) și care a însemnat un tur de pistă cu durata de 1.57 ore cu 2 aterizări la înălțimea de 2.000 metri, ziua în condiții meteo normale. Pe 3 aprilie, a executat același exercițiu în simplă comandă, iar pe 24 aprilie, a executat exercițiul 5, zonă maniabilități, o oră și 53 minute cu 3 aterizări. Astfel, pe luna aprilie, a totalizat o oră și 24 minute cu patru aterizări în dublă comandă și 4 ore cu șase aterizări în simplă comandă. 


Căpitan-comandor de aviație (r) Nelu ENACHE, ARPIA - Filiala Constanța




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7779 secunde