De pe băncile școlii până la locul de muncă, bullying-ul este din ce în ce mai periculos!

De la școala primară până la locul de muncă, bullying-ul a devenit un fenomen cu manifestări din ce în ce mai virulente și mai agresive, au atras atenția reprezentanții Asociației Antidrog "Tomis". "Numărul de victime crește de la an la an, depinde de noi dacă permitem să mai existe bullying", este mesajul transmis de asociație. 

Comportamentul de hărțuire, abuz și violență – sau, cum este cunscut în ultimii ani, bullying-ul este un fenomen întâlnit din ce în ce mai des, dar nu numai în mediul școlar. George Drăgan, președintele Asociației Antidrog "Tomis" arată că în școală, bullying-ul este prezent încă din clasele primare, dar este reclamat inclusiv în rândul adulților, la locurile de muncă. 

"Bullying-ul este un comportament abuziv, caracterizat prin dorința de a umili pe cineva prin utilizarea violenței psihice, emoționale, verbale, fizice sau sexuale în mod repetat la un nivel de intensitate ridicat. Fenomenul de bullying este foarte întâlnit atât în școli, cât și la locul de muncă. De la copiii care își formează găști pentru a domina și a teroriza alți copii, până la colegii de servici care se aliază împotriva unui alt coleg pe care îl exclud și îl umilesc, comportamentul de abuz nu are limite de vârstă sau de mediu", arată George Drăgan. 

Raportul agresor- victimă iese în evidență, susținut în aparență de anumite norme sociale. "Astfel, agresorul care toată istoria sa de viață a fost agresat fizic, va agresa la rândul său persoanele non-agresive, cel care a fost etichetat și comparat și a suferit din această cauză, va eticheta și ridiculiza exact acele persoane care se străduie să fie perfecte. Agresorul încearcă prin abuz să își recapete stima de sine, iar prin dominare își imaginează că este puternic. El se hrănește cu reacția victimei pentru a-și confirma un statut pe care știe că nu îl are. Comportamentul său este sfidător, ofensiv și dezechilibrat între manipulare și crize de agresivitate și furie fizică sau verbală", a explicat reprezentantul Asociației Antidrog "Tomis".

În mediul școlar, comportamentul de bullying nu ține cont de sex, fiind prezent atât în rândul fetelor, cât și al băieților. "Există "un lider" al grupului- acel copil care pare de invidiat pentru că nu îi este frică sau rușine, cel care întărâtă colegii la comportamente infracționale sau antisociale și care tot timpul se laudă cu ce are sau ce face împotriva adulților, părinților, profesorilor, autorității și normelor societății în general. Acest copil își atrage în jurul lui așa numiți "adepți" pe care îi păcălește cu iluzia de a fi cei mai grozavi, că ei stabilesc regulile și că nimeni nu le poate face nimic. Ca să își susțină iluzia puterii și a dominării au nevoie de victime. Victimele sunt în general mai mici de vârstă și sunt acei copii care nu răspund atacurilor. Satisfacția căutată este suferința psihică, emoțională, fizică și sexuală a victimei", a mai explicat președintele Asociației "Tomis".

În mediul profesional, comportamentul de bullying este mai subtil. "Sunt foarte întâlnite situațiile în care o persoană are tendința de a monopoliza colectivul prin comportamente manipulative și de a exclude alți colegi prin umilire, denigrare, ridiculizare, izolare, însușirea fără permisiune a rezultatelor muncii acestora și sabotarea în relația cu superiorii în mod intenționat și persistent. Un alt comportament de bullying profesional mult mai periculos se referă la relația superior- subaltern. Foarte mulți angajați se plâng de atitudinea umilitoare și agresivă a "șefului", alături de diferite comportamente de constrângere pentru obținerea de beneficii personale incluzând și comportamentele de tip sexual. Dacă în mediul școlar comportamentul de bullying conține predominant violență fizică, în rândul adulților, componenta agresivă fizică a abuzatorului se mută în plan familial, fiind mascată în comportamentul de bullying profesional", a mai subliniat George Drăgan. 

Altfel spus, agresorul își cizelează comportamentul de abuzare, în funcție de limitele mediului. De la tachinări, îmbrânciri și jigniri în locuri izolate, s-a ajuns în prezent la agresiune fizică violentă. 

"Comportamentul de bullying presupune un raport de dominare și putere în condițiile în care nimeni nu se naște zeu sau sclav. Depinde de noi dacă îi permitem să existe sau nu!", a atras atenția George Drăgan.