De ce a fost un eșec reorganizarea Poliției Rurale

"Am făcut o analiză, pe mai multe paliere, și am constatat că au fost creșteri în situația operativă. Per total, infracțiunile au crescut cu 6% și, de exemplu, numai furturile de animale au crescut cu 47%. Iar pentru oamenii de la țară animalul este foarte important. Dar, în același timp, am avut o creștere a cheltuielilor cu 24% - pentru mentenanță, pentru carburant, pentru personal. Dacă aveam o creștere a cheltuielilor însă rezultatele erau foarte bune, poate că spuneam că este o idee care trebuie menținută. Dar, deși inițiativa a fost susținută și cu personal și cu finanțare - o treime din promoția de ofițeri 2011 și 95% din promoția de agenți 2011 au ajuns în mediul rural -, am înregistrat aceste creșteri", a explicat chestorul Petre Tobă.

Mai mult, și sătenii sunt de părere că este nevoie ca polițiștii să fie mai mult timp prezenți în localități. 

"A fost realizată și o cercetare, de către un institut de specialitate, pentru a se vedea percepția populației. Iar acestea sunt: 58% dintre intervievați spun că actuala formă de organizare a Poliției Rurale este în dezavantajul cetățeanului; 73% spun că timpul de reacție la sesizări a crescut la peste 20 de minute și chiar o oră; 86% spun că un singur polițist la post nu poate rezolva problemele comunității, iar 90% vor mai mulți polițiști în sat, afirmând că prezența și vizibilitatea le oferă un sentiment de siguranță", a adăugat chestorul de poliție. 

De precizat că, după înființarea posturilor de poliție, secțiile înființate anul trecut vor rămâne doar cu rol de coordonare a patrulării și cu departamentele judiciare, pentru soluționarea plângerilor penale. "Păstrăm ceea ce era bun", a apreciat șeful Poliției Române.