Ce-au făcut procurorii DNA în 2014. Koveși: "Frauda și corupția sunt o pondere importantă în anchetele DNA"

Peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat. Peste 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate. Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni în procedura de achiziții publice. Calitatea actului de justiție depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupția în sistemul judiciar a fost și rămâne una dintre priorități. În 2014 au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați. Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere a eficienței investigațiilor DNA. Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA. În același timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcții de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate. 

În 2014 au fost investigații în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri. Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de funcția administrativă sau politică deținută de persoana vizată. Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene. Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. Trebuie evidențiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societății efectuate de colegii din Brașov, Cluj, Oradea, Ploiești, Pitești, Timișoara și Suceava. O creștere semnificativă a volumului de activitate și a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanța, Craiova, Bacău, Galați, Iași, Alba și Târgu Mureș. Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a polițiștilor judiciari, a specialiștilor și a întregului personal care lucrează în DNA.

Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni.

În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an. 

Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. 

Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. 

Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește medicilor din România într-un an.

Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.

Principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate în condițiile în care numărul de procurori a rămas același de la înființarea instituției. 

Volumul de activitate din 2014 este triplu față de anul înființării direcției și aproape dublu față de acum 5 ani, deși numărul de procurori a rămas același.

Cu toate acestea, numărul de dosare soluționate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înființarea DNA.

Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârșitul anului 2014 să avem încă de soluționat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puțin un an.

Imaginați-vă presiunea care îl așteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou și știe că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel și în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate. 

Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele că reprezintă așteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situație juridică incertă. Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul.

Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depășește posibilitățile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori. 

Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcției deținute persoana să continue activitatea infracțională.

Din perspectiva noastră, o primă rezolvare este creșterea numărului de procurori și am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare.