Au pus pistoalele în toc, pentru a salva vieți cu vorba bună!

Oameni cățărați pe marginea balcoanelor, care amenință să se arunce în gol, sau indivizi instabili psihic, baricadați lângă butelii gata să explodeze. În aceste situații limită, salvarea poate veni cu un cuvânt bine ticluit. Tocmai de aceea, în aceste cazuri extreme intervin negociatorii, adică polițiștii care își lasă pistoalele deoparte, pentru a aplica tehnici psihologice. Inspectoratul de Poliție Județean Constanța are doi astfel de polițiști, pregătiți să poarte dialoguri salvatoare de vieți. 

"Depresia este boala secolului. Iar Poliția Română se adaptează cerințelor apărute la nivelul societății și astfel a luat naștere această linie de muncă, de negociere în situații de criză", spune agentul șef Nelu Filip, negociator în cadrul IPJ Constanța. Acesta și colegul său, agentul șef adjunct Andrei Mihăilescu, sunt cei doi specialiști instruiți să "dezamorseze" crizele prin comunicare. 

Intenția dezvoltării acestei linii de activitate la nivelul Poliției Române a apărut în urmă cu mai bine de un deceniu, dar începuturile au fost timide, cu polițiști care urmau cursuri în străinătate, în principal la structuri ale FBI, iar ulterior încercau să implementeze cunoștințele dobândite în sistemul din care făceau parte. 

În 2008, a luat ființă prima echipă de negociatori, în cadrul Poliției Capitalei, iar după câțiva ani, s-a decis implementarea acestei linii de activitate la toate inspectoratele. Nelu Filip și Andrei Mihăilescu pot fi considerați pionieri în domeniu, fiind în prima serie de polițiști instruiți, în 2017, în "arta negocierii", la Institutul de Studii pentru Ordine Publică. 

Au deprins, astfel, metode și tehnici psihologice pentru a salva vieți prin puterea cuvântului. 

Reguli stricte: fără minciuni și promisiuni deșarte! 

Regulile după care acționează negociatorii sunt stricte. Sunt anumiți pași care trebuie urmați, din momentul primirii solicitării, anumite tehnici aplicate în discuția cu personajul aflat în criză. 

"Din momentul primirii solicitării, inclusiv pe timpul deplasării spre adresa respectivă, comunicăm cu coordonatorul situației. Primul lucru pe care îl solicităm este realizarea unui perimetru și îndepărtarea curioșilor, a familiei", a explicat Nelu Filip. 

În acest timp, recomandarea către polițiștii aflați la fața locului este doar să asculte ceea ce are de spus cel care amenință să se sinucidă. 

"În felul acesta, se «îngheață» situația până sosesc negociatorii. Indicația este să nu vorbească sau să nu încerce să-l determine să renunțe la gest. Primul imbold, în astfel de cazuri, este să îi spui «Hai să te dai jos», dacă intenția este să se arunce. Dar se vor lovi de un refuz categoric și se poate face, fără intenție, mai mult rău", a adăugat Andrei Mihăilescu. 

Odată ajunși la fața locului, în vreme ce unul dintre negociatori stabilește un dialog cu cel care amenință să se sinucidă, într-o formă sau alta, colegul său strânge informațiile necesare pentru a construi un dialog salvator. 

"Căutăm să aflăm ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore, care a fost factorul declanșator. Comunicarea este punctul cheie, prin intermediul căreia vizăm întotdeauna schimbări comportamentale, îmbinând tehnici de ascultare activă, etichetarea emoțiilor și alte tehnici studiate", a precizat polițistul Nelu Filip. 

Negocierea într-o astfel de situație poate dura de la zeci de minute, la câteva ore bune. De exemplu, în București, în urmă cu câțiva ani, negociatorii au discutat mai bine de 36 de ore cu o femeie care amenința să se arunce de pe un bloc. 

În Constanța, cea mai lungă negociere a durat aproximativ trei ore, dar în general situația este dezamorsată în aproximativ 40 de minute - o oră. Timp în care, prin tehnicile aplicate, negociatorii încearcă să reducă nivelul emoțional, în favoarea rațiunii. Și, extrem de important, nu îl mint niciodată pe cel căruia încearcă să îi salveze viața. 

"Nu îl mințim, nu îi promitem să îi aducem lucruri pe care nu putem să le realizăm", a punctat Andrei Mihăilescu. 

La fel de importantă este ignorarea timpului. Poate câteodată mai sunt presați, fie de colegi, fie de oamenii din zonă, poate chiar locatari forțați să-și părăsească imobilele, dacă sinucigașul amenință să arunce în aer un bloc întreg. 

"Componenta timp nu există în misiuni. Negociatorul nu are o baghetă magică. Conversația este construită, pas cu pas, astfel încât să se stabilească o relație de încredere, prin care să fie redus nivelul emoțional", a arătat agentul șef Nelu Filip. 

Într-un caz petrecut în Constanța, de exemplu, abia după o oră de încercări, sinucigașul a început să vorbească cu negociatorul, într-un final reușindu-se convingerea lui să renunțe la planul de a-și lua viața. 

Când e pavat drumul spre gesturi extreme 

Din experiența negociatorilor, sunt trei tipuri de persoane care ajung în situații de criză în care este nevoie de intervenția forțelor de ordine: demonstrativii, emoționalii și bolnavii psihici. Toate cazurile trebuie tratate, însă, cu maximă seriozitate. 

"Mai sunt cazuri când oamenii spun că este doar un spectacol. Dar este totul o demonstrație, până nu mai este. În cazul celor emoționali, sunt oameni cu familii, cu locuri de muncă, cu o viață obișnuită, până apare un factor declanșator: fie i-a părăsit soția, fie au fost dați afară de la serviciu. În aceste momente, nivelul emoțiilor este foarte ridicat și, dacă nu sunt ajutați, pot să ajungă la niște gesturi extreme. În astfel de cazuri, este cel mai sensibil, dar și satisfacția parcă este mai mare. Astfel de persoane ne caută ulterior și ne mulțumesc pentru că le-am salvat viața", a afirmat Nelu Filip. 

Chiar și după ce sinucigașul este coborât de pe clădire sau este dezarmat, iar misiunea este încheiată, negociatorul mai poartă o discuție cu acesta. 

"Pentru că s-a stabilit o relație, pentru ca oamenii să înțeleagă că intențiile noastre au fost sincere", a explicat Andrei Mihăilescu. 

Misiunile de negociere pentru încă o șansă dată vieții sunt solicitante. "Presupun multă muncă, multă empatie. Dar și satisfacția este enormă, când ai salvat viața unui om, poate chiar a mai multor persoane, care ar fi avut de suferit în urma acțiunii respectivului", a mărturisit Nelu Filip. 

Motivele pentru care se ajunge la amenințări cu sinuciderea sunt diverse. De la sărăcie, până la problemele în dragoste sau punerea unui diagnostic medical greu de acceptat. Dar, în majoritatea cazurilor, lipsa comunicării cu cei din jur este ceea ce a pavat drumul spre acest gest extrem, au mai arătat negociatorii din cadrul IPJ Constanța.