Vin vremuri grele pentru portul Constanța! Ucraina și Rusia îl concurează puternic

Portul Constanța visează de mai bine de două decenii ca noul "drum al mătăsii" ce va lega Extremul Orient cu Europa Centrală și de Est să treacă prin danele și terminalele sale de mărfuri. N-a așteptat cu mâinile în sân și s-a pregătit din greu. A construit terminale noi, le-a modernizat pe cele vechi,  asigurând viteze de încărcare -  descărcare a navelor comparabile cu ale celor mai performante porturi din lume, a mărit adâncimile și s-a informatizat. 

A făcut tot ce a depins de el, dar nu e suficient. Mai are nevoie și de conexiuni sigure și rapide cu Europa Centrală și de Est, de rețele de autostrăzi și de cale ferată moderne, de mare viteză, de condiții de navigabilitate pe Dunăre, pe toată durata anului.

Toate aceste lucruri sunt cunoscute încă de pe vremea regimului Constantinescu, care a fabulat imens pe tema proiectului Traceka, a "drumului mătăsii" și a țițeiului caspic. Portul Constanța era numit "placa turnantă" a comerțului dintre Asia și Europa. Se schițau proiecte pentru oleoductul Constanța - Trieste și se făceau planuri privind bumbacul și mineralele ținuturilor transcaucaziene, pentru materialele de construcție și echipamentele din Occident. Toate urmau să treacă pe la noi, prin port. 

Din toate poveștile cu proiectul Traceka, orașul și portul Constanța n-au avut niciun profit. În schimb, politicienii și fundațiile lor, care au făcut regia spectacolului, s-au ales cu sponsorizări importante și deplasări de neuitat peste hotare.

În timp ce proiectul Traceka și "drumul mătăsii" sunt doar teme de simpozion pentru guvernanții români, pentru vecinii noștri de la Marea Neagră, s-au tradus în planuri de investiții. Într-un articol recent, v-am povestit despre programul investițional al Ucrainei, astăzi vom vorbi despre cel al Rusiei.

★ ★ ★

Președintele Vladimir Putin a semnat un ordin executiv privind obiectivele naționale și strategice ale Federației Ruse până în anul 2024. Printre altele, documentul dă instrucțiuni guvernului privind dezvoltarea coridoarelor de transport maritim și fluvial. 

Astfel, Guvernul Federației Ruse va trebui să dezvolte, cu participarea guvernelor regionale, un plan de modernizare și extindere a infrastructurii de transport, care va fi aprobat până la 1 octombrie 2018. Acesta va viza următoarele obiective ce urmează a fi realizate până în 2024:

• dezvoltarea coridoarelor de transport Est-Vest și Nord-Sud pentru transportul mărfurilor, inclusiv prin construirea și modernizarea secțiunilor ruse ale autostrăzilor ce fac parte din ruta internațională de transport Europa-Vest a Chinei;

• creșterea capacității porturilor maritime ale Rusiei, inclusiv a porturilor din bazinele Orientului Îndepărtat, Nord-Vest, Volga-Caspian și Azov-Marea Neagră;

• dezvoltarea căii spre Marea Nordului și creșterea traficului de marfă cu până la 80 de milioane de tone;

• reducerea timpului de transport al containerelor pe calea ferată, în special din Orientul Îndepărtat al Rusiei până la granița de vest a Rusiei, până la șapte zile și cvadruplarea volumului traficului de containere de transport pe calea ferată;

• crearea de centre multimodale de transport maritim și de logistică;

• creșterea capacității de producție a căilor ferate Baikal-Amur și Transsiberian cu 50%, până la 180 de milioane de tone;

• creșterea capacității de abordare feroviară a porturilor maritime din bazinul Azov-Marea Neagră.

★ ★ ★

Dezvoltarea coridoarelor de transport rusești de la Marea Neagră va duce la ascuțirea competiției din această regiune. Din păcate, Guvernul României nu întreprinde mai nimic pentru a pune în valoare capacitatea de operare, de peste 140 milioane de tone pe an, a portului Constanța. În continuare acesta va pierde fluxuri importante de mărfuri și nu va putea atrage altele noi, din cauza conexiunilor rutiere, feroviare și fluviale dezastruoase. 

Guvernanților români trebuie să le fie clar faptul că, dacă nu acționează rapid, "drumul mătăsii" nu va trece prin portul Constanța. Va ocoli România prin Rusia, Ucraina, Turcia, Bulgaria și Grecia.