Unde se duc banii pe care îi tot împrumută România?

Comentariile privind împrumuturile pe care le-a făcut Guvernul României în primul trimestru l-au deranjat pe premierul Sorin Grindeanu, care, în debutul ședinței de guvern din 20 aprilie 2017, a ținut să dea următorul răspuns: 

"În primele trei luni ale anului, noi am împrumutat cam un sfert din ceea ce a împrumutat Guvernul Cioloș. Este o practică în Uniunea Europeană, ba mai mult decât atât, împrumuturile contractate acum de guvern s-au făcut pe un termen lung, la costuri reduse și în condiții extrem de bune, de altfel la cel mai bun randament istoric pentru România."

Asta nu lămurește nimic. Să spui că l-ai copiat pe predecesorul tău la guvernare, că faci ceea ce fac și alte guverne europene și că ai obținut un credit mai ieftin decât în trecut nu îi luminează pe contribuabilii din ale căror taxe și impozite vor fi returnate creditele și dobânzile aferente. Singura explicație pe care a dat-o premierul este că "sumele pe care le-am obținut, mare parte dintre ele, vor fi folosite la dezvoltare." Atât și nimic mai mult. 

Oare ce se ascunde în spatele cuvântului extrem de vag și cuprinzător "dezvoltare"? Măcar un singur exemplu să fi dat premierul. E vorba, cumva, de construcția autostrăzilor care ne lipsesc, de repararea și igienizarea școlilor și spitalelor care pun în pericol sănătatea și viața elevilor și pacienților, de ecologizarea gropilor de gunoi pentru care urmează să fim sancționați de Uniunea Europeană, de construcția de închisori noi pentru hoții și corupții înghesuiți ca sardelele în cele vechi, de modernizarea rețelei feroviare aflate în grea suferință?

Și-apoi, cât anume din împrumut va fi folosit pentru așa-zisa dezvoltare? "Mare parte" este o explicație mult prea vagă. Grindeanu nu ne explică nici ce va face cu restul banilor. Premierul nu s-a abținut să lanseze săgeți și spre "apostolii austerității", cum i-a numit pe cei ce au criticat Guvernul pentru politica de majorare a cheltuielilor sociale de la buget. 

Pe un ton triumfalist, a anunțat: "În primele trei luni ale anului avem excedent bugetar. Concret, ultimele estimări ale execuției bugetare aferente primului trimestru arată că vom înregistra un excedent de peste 1,64 de miliarde de lei, adică 0,2% din PIB. Veniturile totale la bugetul general consolidat vor fi cu aproape 4 miliarde de lei mai mari decât în trimestrul I al anului 2016, ceea ce înseamnă o creștere de 7,2%. Asta ca să mai eliminăm din istoriile spuse de către unii domni și doamne. Aș vrea să mai menționez doi indicatori. Colectarea taxei pe valoarea adăugată a crescut în februarie 2017 cu 2,5% față de februarie anul trecut, și cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016. S-au creat 62.000 de noi locuri de muncă în România în primele luni ale anului, România ajungând astăzi la o rată a șomajului la un minim istoric în ultimii 27 de ani."

Rezultatele execuției bugetare sunt, într-adevăr, îmbucurătoare. Ele vin să confirme odată în plus faptul că reducerea fiscalității este generatoare de creștere economică și de mai multe venituri la bugetele statului.

Premierul ar fi trebuit să profite de ocazie pentru a da explicații contribuabililor de ce, în condițiile în care actualul sistem fiscal asigură venituri excedentare la buget: 

- statul continuă să se împrumute, pe spinarea plătitorilor de taxe și impozite;

- se lucrează la introducerea unui sistem fiscal cu totul nou, birocratic și costisitor, pentru care nu există resursele materiale și umane necesare (baza materială, forța de muncă și sistemul informatic). Trebuie precizat că reforma administrației fiscale din România (al cărei scop declarat a fost creșterea eficienței ANAF în colectarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale și reducerea birocrației fiscale) s-a făcut în baza unui împrumut de 70 de milioane de euro acordat de Banca Mondială, în 2013. Creditul a fost luat pe 12 ani, cu o perioadă de grație de 5 ani. Dar ceea ce s-a realizat până acum, cu mult efort și pe bani grei, urmează să fie aruncat la gunoi și înlocuit cu un sistem fiscal despre care nimeni nu știe mai nimic. Evident, împrumutul de 70 de milioane de euro va trebui returnat din buzunarele contribuabililor;

- companiile de stat care administrează infrastructura de transport rutier, feroviar, naval, aerian și energetic sunt lăsate fără bani de întreținere, reparații și investiții, fiind obligate să repartizeze minimum 90% din profitul anilor 2016 și 2017 la bugetul statului. 

În loc să clarifice aceste probleme de mare interes pentru cei ce țin statul în spinare, plătind din greu taxe și impozite, premierul Sorin Grindeanu aburește opinia publică și se războiește cu ce nu-i cântă în strună.