Sistemul național antigrindină provoacă secetă? Iată ce spune Ministerul Agriculturii

de Ion TIȚA-CĂLIN Sâmbătă, 11 Iulie 2020 135
Ministerul Agriculturii a reacționat printr-un comunicat la afirmațiile Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) potrivit cărora utilizarea Sistemului național antigrindină, în forma actuală, provoacă secetă.

În mesaj se arată că scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este acela de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General, din componența căruia fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediului (ICPA) București, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiești, din subordinea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

„Prin intervenții active în atmosferă, în norii cu risc major de grindină se trimit vectori purtători de iodură de argint care, prin reacție, produc nuclee de condensare artificială. Această modificare determină un proces de precipitare rapidă a vaporilor de apă din nor și scade semnificativ posibilitatea producerii de grindină. Totodată, masa de apă din nor se uniformizează și cade, sub formă de ploaie, pe o suprafață mai mare. Combaterea căderilor de grindină folosind iodura de argint ca agent de însămânțare a norilor este o tehnologie folosită cu succes în multe alte țări, nefiind asociată în nici un caz cu apariția secetei.

Operatorul de la punctul de lansare intervine doar atunci când condițiile meteorologice din zona protejată prezintă potențial major de grindină (conform informațiilor meteo nowcasting). Evaluarea pericolului de grindină a celulelor convective se face riguros, în mod științific, după mai mulți parametri de radiolocație furnizați de rețeaua de radare. Fiecare lansare a rachetelor antigrindină se execută numai la ordinul dat din punctul de comandă de la Ploiești, iar operatorii din punctele de lansare nu execută nici o intervenție activă în atmosferă fără ordin clar transmis din punctul de comandă privind azimutul, elevația și numărul de rachete lansate.

Având în vedere faptul că personalul decizional din punctele de comandă are o înaltă expertiză tehnică și că stabilirea momentului și direcției de lansare a rachetelor sunt atent monitorizate, este puțin probabilă apariția unor decizii incorecte în procesul de intervenții active în atmosferă.

Pentru intervențiile din cadrul UPCCG Prahova există documentele operative și parametrii de radiolocație care au stat la baza luării deciziei de lansare si a numărului de rachete utilizat.

În urma analizelor efectuate și a monitorizării din timpul derulării sezonului, s-a constatat ca lansările rachetelor antigrindină au fost justificate, iar numărul acestora a fost stabilit corect, după procedura de lucru existentă.”



Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei