Sindicatele și patronatele lucrează la schimbarea legislației muncii

Momentul politic este favorabil sindicatelor și patronatului autohton. Schimbarea puterii a făcut posibilă reluarea dialogului social tripartit, întrerupt încă din septembrie 2011, pe timpul Cabinetului Boc.

Se știe că guvernarea de dreapta a dus o politică transparentă de pulverizare a mișcării sindicale, de destructurare a federațiilor și confederațiilor. Pe de altă parte, ea a operat schimbări legislative care au dezechilibrat relația dintre muncă și capital, în defavoarea celei dintâi. Patronatul autohton s-a declarat adversarul multora dintre modificări, considerând că ele afectează calitatea forței de muncă, dinamica ei pe piață și motivația muncii. La unison, sindicatele și patronatele au acuzat fosta putere că servește interesele companiilor multinaționale, în dauna lucrătorului român. Schimbările operate de Cabinetul Boc în legislația muncii nu au făcut să crească gradul de ocupare a forței de muncă și nici să dispară munca la negru. Dacă în ianuarie 2009 erau înregistrați 4.807.500 salariați, în martie 2012 mai erau doar 4.257.400 salariați. În fapt, schimbările legislative au avut efecte perverse: au stimulat desființarea locurilor de muncă, creșterea numărului șomerilor și a migrației externe a forței de muncă. În ianuarie 2009 erau înregistrați 444.907 șomeri pentru ca în februarie 2012 numărul lor să ajungă la 473.86 persoane.

Potrivit Institutului Național de Statistică, la finele anului 2010, România avea peste 2 milioane de lucrători la negru. În septembrie 2011, la cinci luni de la modificarea Codului muncii, autoritățile conta-bilizau un milion de contracte de muncă noi înregistrate (fără să preci-zeze câte încetaseră în aceeași perioadă). În intervalul 2 mai - 30 septembrie, Inspecția Muncii a depistat 8.351 lucrători la negru, iar în februarie 2012, alți 597 de "negri". În ciuda tuturor acestor succese împotriva muncii la negru, numărul salariaților din economie, raportat de Institutul Național de Statistică, a bătut pasul pe loc. În ianuarie 2011, înainte de modificarea Codului muncii, România avea de 4.095.400 salariați, iar în luna noiembrie, 4.198.500 salariați. Dacă presu-punem că diferența de 103.100 salariați a fost smulsă din brațele economiei subterane, rămân peste 1,9 milioane de lucrători la negru, din cei contabilizați de statistica oficială. Pe aceștia, Codul muncii și controalele autorităților n-au putut să-i aducă în legalitate. Cât despre armata muncii gri, cine îi poate estima dimensiunea?

Resurecție pe piața muncii

Sub guvernarea social-democrată asistăm la o resurecție a mișcării sindicale și patronale. La Ministerul Muncii, s-au înființat comisii de dialog tripartit care au început să lucreze la proiectele de modificare a Codului muncii, a legislației privind contractele colective de muncă, conflictele de muncă, sindicatele și dialogul social. Contribuția partenerilor sociali este decisivă, solicitându-li-se să vină cu propuneri concrete. Blocul Național Sindical a elaborat propriul proiect de modificare a Codului muncii. Acesta are la bază studiul profesorului universitar dr. Alexandru Athanasiu și expertului Oana Cazan, studiu care este rezultatul a jumătate de an de analiză comparată a legislației muncii din România și Uniunea Europeană. "Codul muncii trebuie să fie modificat, poate fi modificat și orice zi întârziere în a face acest lucru afectează viața lucrătorilor și a familiilor lor, deteriorează relațiile din piața muncii și relația României cu Uniunea Europeană" - afirmă Dumitru Costin, președintele BNS. "Nu ne-am propus să revenim la vechiul Cod, cel de dinainte de mai 2011 - precizează liderul sindi- cal -, ci să venim cu o variantă echi-tabilă, mulțumitoare pentru angajați și angajatori." BNS vrea ca viitorul Cod al muncii să nu mai dea posibilitatea apa- riției abuzurilor flagrante, să nu mai conțină neclarități care lasă loc la interpretări. La sfârșitul săptămânii trecute, s-a întrunit consiliul național al BNS. Discuțiile s-au concentrat pe modificarea legislației muncii și a sindicatelor, dar s-a vorbit și despre proiectul fuziunii dintre BNS și Cartel Alfa, care va intra în faza decisivă în luna iunie. În funcție de rapiditatea cu care vor fi elaborate propunerile, este de așteptat ca Guvernul Ponta să ope-reze, încă din acest an, schimbările legislative cerute de sindicate și patronate. Nu doar bazele legislative ale raporturilor de muncă vor fi mo-dificate, ci și fiscalitatea aferentă muncii. Premierul Victor Ponta a anunțat public că USL este decisă ca după alegerile din noiembrie să relaxeze taxarea muncii și să întărească legăturile cu mediul de afa-ceri. Cea mai importantă schimbare preconizată o reprezintă impozitarea progresivă a veniturilor, dar acest lucru nu se va face prin creșterea plafonului de impozitare a veniturilor mari, ci prin scăderea lui în cazul celor mici, până la 8%.