Schimbarea caselor de marcat riscă să devină o afacere costisitoare și inutilă

651
Schimbarea caselor de marcat riscă să devină o afacere costisitoare și inutilă - schimbareacaselordemarcat-1552857351.jpg

Articole de la același autor

Sâmbătă dimineață, în timp ce îmi făceam cumpărăturile în piață, mi-a atras atenția discuția dintre două precupețe. Vorbeau despre noile case de marcat cu jurnal electronic. M-am prefăcut că cercetez legumele de pe tarabă și am tras cu urechea. 


Una dintre ele îi arăta celeilalte noua casă de marcat cu jurnal electronic, pe care tocmai o achiziționase. 
- Îți spun sincer: am cumpărat-o de teamă. Ăia de la Finanțe au anunțat că încep controalele. N-am chef să mă amendeze sau să îmi oprească vânzarea. 
- Ai naibii, nu știu ce să mai inventeze ca să ne stoarcă de bani - a răbufnit cea de a doua precupeață. Casa asta de marcat am cumpărat-o acum doi ani. E foarte bună! De ce trebuie să o schimb? 
Conversația s-a întrerupt brusc din cauza unor cumpărători, astfel că n-am aflat dacă cea de-a doua vânzătoare are de gând sau nu să se doteze cu noua casă de marcat. 
De la distanță le-am urmărit pe cele două femei cum încasează banii de la clienți fără să înregistreze vânzările în casele de marcat. Atât aparatul fiscal cel nou, cât și cel vechi erau de decor. 


Cui folosește? 
Stimați cititori, din multiple motive, pe care nu le voi mai aminti aici, procesul de introducere în economie a noilor case de marcat cu jurnal electronic este departe de final. Duminică, 17 martie 2019, stadiul înlocuirii celor 800.000 de case de marcat cu jurnal hârtie, deținute de 168.000 de agenți economici, era următorul: 489.452 de aparate noi, cu jurnal electronic, erau înregistrate în sistemul informativ al ANAF. Dintre acestea, 393.177 de aparate aveau identificator fiscal atribuit, iar dintre acestea din urmă, 314.815 de aparate erau deja în funcțiune la agenții economici. 


Acțiunea de înlocuire a vechilor aparate fiind mult întârziată, începând cu data de 15 martie, inspectorii antifraudă au început să facă verificări pe teren, la agenții economici. 


Se pune întrebarea: cui îi folosește atâta cheltuială și efort, câtă vreme noile aparate de marcat nu pot fi conectate prin satelit la instituțiile fiscale? După cum se știe, scopul introducerii lor este urmărirea în timp real, de la distanță, a activității agenților economici și prelucrarea rapidă a datelor. Pe baza informațiilor obținute, inspectorii fiscali se vor deplasa la sediul firmelor doar când constată o diminuare suspectă a încasărilor înregistrate de casele de marcat. 


Tehnica ne omoară! 


Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, a pus punctul pe "i": "Casele de marcat cu jurnal electronic sunt complet inutile, în acest moment, întrucât serverele ANAF au mari probleme, iar datele nu pot fi folosite pentru a crește gradul de colectare și pentru a elimina activitățile la negru". 


Într-adevăr, servele ANAF sunt supraîncărcate și, din acest motiv, se blochează foarte des. Numai în cursul săptămânii trecute, au fost câteva întreruperi ale sistemului. 


"Vrem să facem o adresă către ANAF pentru a întreba cum sunt folosite datele raportate de către întreprinzătorii care deja au case de marcat omologate, pentru că de prea multe ori transferăm responsabilitatea pe umerii întreprinzătorilor, dar la ce folosesc aceste lucruri?", a afirmat Jianu. 


Dar să vedem ce spun și oficialitățile. Doru Dudaș, director general în Ministerul Finanțelor Publice, a declarat într-o conferință organizată de PwC că procesul de dotare cu noile case de marcat se va finaliza pe la mijlocul anului 2019, iar în a doua parte a anului, ANAF va fi pregătit să realizeze conectarea caselor de marcat la serverele sale. 
Optimismul lui Doru Dudaș nu este împărtășit de mulți dintre cei ce lucrează în sistem, la nivel de execuție, care au de-a face zilnic cu dificultățile provocate de sistemul informatic al ANAF, de serverele suprasolicitate și de computerele depășite fizic și moral. 


De ce la alții se poate? 
Stimați cititori, cu excepția României, toate statele europene au adoptat sistemul caselor de marcat cu jurnal electronic conectate prin satelit la instituțiile fiscale. Noul sistem și-a demonstrat eficiența în practică. Bulgaria, spre exemplu, în care evaziunea fiscală era comparabilă cu cea din România, a obținut venituri suplimentare de circa 2 miliarde de euro după primul an de aplicare, în 2012. 
Oare de ce alții pot, iar România, nu? La această întrebare ar trebui să răspundă conducătorii Ministerului de Finanțe. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4028 secunde