Șantierul Naval Constanța se sufocă sub norii de pleavă ridicați de United Shipping Agency (III)

de Ion TIȚA-CĂLIN Luni, 01 Iunie 2020 1689
Șantierului Naval Constanța i-a ajuns cuțitul la os. De ani și ani este victima poluării provocate de terminalul de cereale vecin, operat de compania United Shipping Agency. În timpul operațiunilor de manipulare a grânelor, nori de praf și de pleavă se ridică în aer, pe care vântul de sud îi mână în șantierul naval.

Poluarea aerului pune în pericol sănătatea constructorilor de nave de pe platformele de montaj și din docuri. În plus, sunt afectate lucrările de vopsire a navelor, fiind necesară refacerea lor. Din această cauză, compania înregistrează pierderi materiale, iar respectarea termenelor contractuale este pusă în pericol.

Șantierul naval și-a atenționat vecinul în repetate rânduri să pună capăt poluării. El a vorbit, el a auzit! Drept urmare, pe data de 28 mai 2020, le-a transmis Agenției de Protecția Mediului Constanța, Gărzii de Mediu și Administrației Porturilor Maritime Constanța o sesizare, cerându-le să intervină.



Ce păzesc instituțiile statului?


Lucrând la acest caz, mi-am pus întrebarea: cum de a fost posibilă transformarea poluării cu praf și pleavă de cereale din portul Constanța într-un fenomen sistematic? Doar avem atâtea instituții cu atribuțiuni în domeniul mediului.

Iată, Legea nr. 104 din 28 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător stabilește atribuții și responsabilități clare pentru o serie de instituții și structuri teritoriale ale acestora: Autoritatea Națională de Mediu, Garda Națională de Mediu, Centrul de Evaluare a Calității Mediului, Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului, Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului, autoritățile publice centrale din domeniul transporturilor și al sănătății, administrațiile locale. Oare în atâția ani de când norii de praf și pleavă întunecă cerul portului și fac aerul irespirabil, niciuna dintre ele să nu îi fi băgat în seamă?

Legea vorbește despre obligația monitorizării calității aerului. De ce oare responsabilii din domeniul mediului n-au controlat până astăzi calitatea aerului din portul Constanța atunci când se încarcă și se descarcă grâne în terminalul de la United Shipping Agency?

Legea servește interesele marilor angrosiști străini

În România nu ar fi existat silozuri poluante dacă legislația nu ar fi fost ciuntită. Legea nr. 104 din 2011 prevede următoarele: „Desfășurarea activităților existente, precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra calității mediului înconjurător se realizează numai în baza autorizației integrate de mediu. (…) În cazul depășirii valorilor limită de emisie pentru unul sau mai mulți poluanți, autoritatea competentă decide să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor și consecințelor asupra calității aerului înconjurător ale acestor depășiri, inclusiv întreruperea temporară a activității instalației care a generat această situație”.

Stimați cititori, în urmă cu câțiva ani, din motive ce nu au nicio legătură cu interesul public, silozurile de cereale au fost scoase de sub incidența acestei legi. Nu mai sunt supuse autorizării de mediu, iar proprietarii lor nu mai sunt obligați să monitorizeze nivelul emisiilor de poluanți în atmosferă, să raporteze depășirea limitelor admise și să ia măsuri de corecție.

Dacă modificarea legii nu este în beneficiul națiunii române, în schimb servește interesele marilor case de comerț străine, care controlează afacerile cu grâne în România. Acestea au achiziționat și construit numeroase magazii și silozuri de cereale pe teritoriul țării, inclusiv în portul Constanța, și controlează exportul de cereale. Printre ele se numără și firma olandeză COFCO International Netherlands BV, lider în comerțul mondial cu cereale, care deține compania United Shipping Agency din portul Constanța.

Eliberarea de constrângerile costisitoare ale Legii nr. 104 din 2011 este deosebit de profitabilă pentru proprietarii de silozuri, dar, după cum o demonstrează practica de zi cu zi, se dovedește a fi periculoasă pentru calitatea aerului atmosferic și pentru cei ce sunt nevoiți să respire praful și pleava de cereale.



Comisariatul Gărzii de Mediu nu răspunde


Dar, dacă legea nu îi ține din scurt pe marii angrosiști de cereale, nu înseamnă că instituțiile de mediu nu își pot băga nasul în silozurile lor, atunci când sunt reclamații, când aerul devine irespirabil.

În străvechea cetate a Tomisului, obligația de a cerceta și constata cazurile de poluare îi revine Comisariatului Județean Constanța al Gărzii de Mediu. Dar acesta este o instituție inabordabilă telefonic. La numărul 0241.698.555, afișat pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, nu răspunde nimeni. Situația mi-a fost semnalată, de-a lungul timpului, de mai mulți cititori, care obosiseră să tot sune la numărul respectiv, fără niciun rezultat, pentru a semnala diverse cazuri de poluare.

Pe data de 28 mai 2020, intenționând să discut cu comisarul șef despre cazul de poluare reclamat de Șantierul Naval Constanța, am simțit pe propria piele cât de greu este să contactezi telefonic Comisariatul Județean Constanța. Am sunat de cel puțin zece ori, dar al naibii telefon se încăpățâna să rămână mut. Fiindu-mi clar că, dacă voi insista până la Judecata de Apoi, tot nu mi se va răspunde, am luat-o pe ocolite. I-am contactat pe cei din București, de la Garda Națională de Mediu, care mi-au dat numărul serviciului de permanență din cadrul Comisariatului Județean Constanța. Și ce să vezi, mi-a răspuns comisarul Mihaela Gherasim!

Întrucât n-a putut să mă pună în legătură cu comisarul șef pentru a discuta cazul Șantierului Naval Constanța, am profitat de ocazie și i-am semnalat faptul că la numărul oficial 0241.698.555 nu răspunde nimeni, oricât ai insista. „Cred că se răspunde mai greu, căci suntem puțini și urcă secretara sus - jos, împarte documente, face alte lucruri... Ne cerem scuze, dar rămâne valabil numărul de telefon!”, mi-a spus Mihaela Gherasim.

Am replicat: „Doamnă, e valabil, dar eu am sunat toată dimineața și nimeni nu a răspuns. Oamenii au de făcut sesizări, reclamații. Nu vă pot contacta telefonic ca să interveniți operativ, în momentul în care se produce poluarea”.

„Da, aveți dreptate! Voi semnala conducerii acest fapt!”, a promis doamna comisar.

Stimați cititori, Comisariatul Județean Constanța al Gărzii de Mediu este o instituție de control și intervenție rapidă, la fel ca unitățile de Poliție, de Pompieri și SMURD. Este anormal ca instituția să nu poată fi contactată telefonic pentru a i se sesiza cazurile de poluare în desfășurare. Cotidianul „Cuget Liber” solicită public Comisariatului Județean Constanța să rezolve această problemă și să facă publice telefoanele la care răspund comisarii Gărzii de Mediu. 



Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

azi, ora 15:35

Ultima oră

Titlurile zilei