Rezultate spectaculoase ale cercetătorilor de la Oieria Palas

La sfârșitul anului 2016, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor - Palas din Constanța (Oieria Palas, cum este cunoscută de localnici) a fost reorganizat ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. În componența sa au intrat, prin absorbție, stațiunile de cercetare - dezvoltare din Bilciurești (Dâmbovița), Reghin (Mureș) și Rușețu (Buzău). 

De atunci și până în prezent, "lucrurile s-au îndreptat foarte mult", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", directorul institutului, Radu Răducu. 

"Am reușit ca, prin bugetul de venituri și cheltuieli, să primim subvenții de la Ministerul Agriculturii și Academia de Științe Agricole pentru activitatea de cercetare - dezvoltare. Aceasta înseamnă o parte din banii pentru plata salariilor și pentru achiziționarea aparaturii și utilajelor necesare, în cuantum de 50% - 60% din necesarul de fonduri. Pe plan instituțional am demarat acțiunile de preluare a celor trei unități de cercetare care au fuzionat cu noi și le-am transformat în baze experimentale fără personalitate juridică, restructurându-le efectivele de animale. 

În domeniul cercetării, derulăm proiectele ce vizează realizarea progresului genetic la efectivele de ovine din cadrul institutului, dar și la cele din fermele private. Ele ne permit să comparăm rezultatele din institut cu cele obținute de crescătorii de ovine. Totodată, acest parteneriat ne permite să aplicăm și să difuzăm mai rapid progresul genetic, în exploatațiile zootehnice", a declarat directorul institutului. 

În prezent, Ministerul Agriculturii pune un mare accent pe producția de carne la ovine, politică îmbrățișată de toți crescătorii. 

"În această perspectivă, am dezvoltat, în colaborare cu Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea și unitățile de cercetare din rețea, un proiect privind eficientizarea activității de creștere a ovinelor, prin creșterea producției de carne. Avem loturi experimentale, realizăm încrucișări între rasele locale și berbeci din rasa de carne Palas, după care urmărim creșterea urmașilor în condiții diferite de mediu și de furajare. Periodic se fac cântăriri, sacrificări de control, analize comparative. Rezultatele de până acum evidențiază progrese serioase.

Un alt proiect vizează creșterea producției de carne prin mărirea prolificității la ovine. Astfel, cu berbeci din linia prolifică, aflată în curs de omologare, s-au făcut încrucișări cu rase locale, urmărindu-se: numărul de urmași obținut și evoluția lor. În perspectivă, pe femelele metise dintre linia prolifică și rasa Merinos de Palas, spre exemplu, se va interveni cu berbeci din rasa de carne. În felul acesta, vom mări numărul de urmași pe cap de oaie, care au aptitudini pentru producția de carne. Aceste proiecte sunt nu doar interesante, cât mai ales sunt solicitate de crescători, întrucât rezultatele parțiale sunt deosebit de îmbucurătoare. Cercetarea aplicativă în acest domeniu este necesară cu atât mai mult cu cât România este în urma celorlalte țări europene mari crescătoare de ovine, în ceea ce privește producția și calitatea ei. Proiectele noastre au și elemente de cercetare fundamentală, fiind vorba de creații noi, care într-o perspectivă vor deveni rase", a precizat Radu Răducu.

L-am întrebat pe directorul institutului ce creșteri de greutate s-au obținut la rasa de carne și rasa prolifică, până în prezent. 

"Vă voi prezenta un exemplu comparativ. La rasa Merinos de Palas, tineretul, după înțărcare și supus îngrășării intensive, realizează un spor de greutate de 250 - 280 de grame pe zi, pe cap de animal. În institut, la rasa de carne, am obținut sporuri de 360 - 380 grame pe cap, pe zi, dar o serie de crescători au obținut sporuri superioare: Argonaut, din Viișoara - 400 grame pe cap, pe zi; ELIF Polifronie - peste 450 grame pe cap, pe zi. Este un rezultat comparabil cu cel din statele cu tradiție în creșterea ovinelor: Franța, Anglia, chiar și Belgia. 

În ceea ce privește linia prolifică, la noi, aceasta produce 150 - 160 de miei la 100 de oi fătătoare. O rasă specializată, precum rasa Romanov, ajunge la 190 - 200 de miei. Noi urmărim ca linia prolifică să aibă și o producție ridicată de carne", a precizat Radu Răducu.

Prima etapă a celor două proiecte a început în anul 2015 și se încheie în 2018. Cercetarea va continua și se va interveni cu elemente de tehnologie de creștere și punere în evidență a produsului obținut.

Procesul de realizare a unei creații biologice noi este îndelungat și se desfășoară pe mai multe etape. Finalizarea celor două proiecte, cu omologarea de rase noi, ar putea să se încheie în anul 2035. 

În paralel, institutul realizează cercetări în domeniul biotehnologiei reproducției ovinelor, afirmă directorul. "Aceasta presupune producerea de material seminal, utilizarea lui fie în stare brută, fie refrigerat și diluat, fie congelat, pentru că institutul se confruntă cu o cerere foarte mare de animale de rasă, din partea crescătorilor. Unde nu vom putea folosi berbeci, îi vom suplini cu material seminal. Concomitent cu însămânțările artificiale facem și cercetări privind fertilizarea in vitro, transferuri de embrioni. Mai mult, institutul le-a propus Academiei de Științe Agricole și Ministerului Agriculturii un plan de cercetare pentru valorificarea aptitudinilor tuturor raselor de oi din România".

La unitatea din Constanța, institutul deține efective de ovine de circa 4.200 de capete. În prezent, cu sprijinul Asociației Crescătorilor de Ovine, se livrează berbeci de reproducție din rasele Merinos de Lapte și Merinos de Carne către fermieri, pentru a-i ajuta să obțină finanțări. 

Numărul cercetătorilor este de numai 18 persoane, urmând să se mai facă angajări după deblocarea posturilor vacante. La aceștia se adaugă 35 de muncitori și 41 de tehnicieni, asistenți, laboranți și contabili.