Rețeaua feroviară a României, la pământ! Sunt necesare investiții de 3,6 miliarde de euro

234
Rețeaua feroviară a României, la pământ! Sunt necesare investiții de 3,6 miliarde de euro - reteauaferoviaraarenevoie-1563897517.jpg

Articole de la același autor

În august 2018, Lucian Șova, ministrul Transporturilor de la acea vreme, declara: "Pe calea ferată din România se circulă mai încet decât în secolul XX, chiar mai încet decât în secolul XIX. Înainte de 1989, s-a investit în infrastructura de transport feroviar, lucru care nu s-a mai întâmplat după aceea. Astăzi, pe infrastructura feroviară din România, sunt peste 500 de restricții viteză". 


Situația din transportul feroviar românesc este dramatică. Trenurile de marfă se târăsc pe calea ferată cu o viteză medie de până la 40 de kilometri pe oră, în vreme ce trenurile de călători înregistrează întârzieri record. Potrivit statisticilor Ministerului Transporturilor, în perioada iunie - noiembrie 2018, acestea au înregistrat o întârziere totală de 1,6 milioane de minute, echivalentul a peste trei ani, iar în 2017, au întârziat 4,53 milioane de minute, respectiv opt ani și jumătate. 


În teorie, transportul feroviar deține o serie de avantaje în raport cu transportul rutier. Este mai eficient din punct de vedere al consumului energetic și mult mai puțin poluant. Dar una este teoria și alta este practica românească. Din cauza stării proaste a rețelei feroviare și a materialului rulant, transportul feroviar a pierdut competiția cu transportul rutier. Cota transportului feroviar de pasageri pe piața transportului public (în comun) terestru a coborât sub 17%. În cazul transportului feroviar de marfă, cota sa de piață în transportul de mărfuri terestru este de circa 35,8%. 


Ce e de făcut? 
Ce ar trebui întreprins pentru a crește performanțele transportului feroviar și a-i ridica cota de piață? s-a întrebat Ministerul Transporturilor. Răspunsul a fost dat sub forma unui document stufos și redactat într-un limbaj pretențios, intitulat "Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe perioada 2019 - 2023" și care face obiectul unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică pe site-un instituției. 


Obiectivele generale ale strategiei sunt: creșterea vitezei de circulație pe calea ferată; menținerea unui nivel ridicat al siguranței circulație trenurilor; creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare; îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare; creșterea competitivității transportului feroviar de pasageri și de marfă; reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaționale; integrarea în rețeaua feroviară de mare viteză. 
"Creșterea competitivității transportului feroviar de pasageri trebuie fundamentată pe creșterea vitezelor de deplasare și pe creșterea punctualității - se spune în strategie. Până în 2030, viteza comercială a trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puțin 60 km/h, iar volumul total al întârzierilor trebuie redus cu cel puțin 50% față de situația actuală (n.r. - adică numărul total al întârzierilor să scadă de la șase la trei ani, în decurs de un an). Serviciile de transport de lung parcurs trebuie să ofere viteze comerciale de cel puțin 75 km/h pentru trenurile interregio și de cel puțin 90 km/h pentru trenurile intercity și pentru cele internaționale. Până în 2050 trebuie obținută o creștere a vitezelor comerciale cu încă cel puțin 30% față de obiectivele aferente anului 2030, precum și o nouă reducere de cel puțin 50% a întârzierilor totale". 


Strategia prevede dublarea traficului feroviar de pasageri până în 2030 și creșterea cotei sale pe piața transportului terestru la cel puțin 35%, iar până în 2050, la peste 50%. 


În cazul transportului feroviar de mărfuri, strategia propune ca acesta să preia, până în 2030, un procent de 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 km, iar până în 2050, acest procent să depășească 50%. 


Strategia de a ne afla în treabă 
Autorii strategiei propun, pentru perioada 2019 - 2023, un program accelerat de reînnoire a liniilor curente și directe, cu un nivel de minim de 550 km anual. În primii 10 ani, ar urma să fie reînnoite linii cu o lungime totală de 4.545 km și modernizate cel puțin rețelele feroviare de pe următoarele rute: coridorul Rin-Dunăre, aripa nordică (Predeal-Brașov-Sighișoara-Curtici); coridorul Rin-Dunăre, tronsonul București-Constanța (podurile dunărene și stațiile Fetești și Ciulnița); coridorul Orient / Est Mediteranean (Arad-Timișoara-Craiova-Calafat); relația Cluj-Oradea-Episcopia Bihor, aparținând rețelei TEN-T; relația București-Grădiștea-Giurgiu, aparținând rețelei TEN-T. 


Cu ce costuri vor putea fi îndeplinite obiectivele strategiei? Nota de plată este de-a dreptul impresionantă: pentru primii cinci ani, costurile cu lucrările de înlocuire a liniilor, cu reparațiile și întreținerea, cu electrificarea unor tronsoane și cu asigurarea conectivității se ridică la 3.595,71 milioane de euro. Sumele sunt eșalonate astfel: în 2019 - 469,88 milioane de euro; în 2020 - 571,07 milioane de euro; în 2021 - 720,50 milioane de euro; în 2022 - 842,02 milioane de euro; în 2023 - 992,24 milioane de euro. 
Evident, administratorul infrastructurii feroviare, Compania Națională de Căi Ferate "CFR" SA nu își permite să facă asemenea investiții. În anul 2018, aceasta a realizat un profit net de 10.492.971 lei (circa 2.249.827 de euro), din care statul, în calitate de acționar majoritar, i-a luat 90% sub formă de dividende. 


De la bugetul de stat este slabă speranță să se obțină uriașa finanțare, având în vedere faptul că deficitul bugetar a sărit la 14,7 miliarde de lei (circa 3,11 miliarde de euro), în primele cinci luni ale anului 2019, și continuă să crească. Scaune birou Iar despre fonduri europene nici nu poate fi vorba. Guvernul Dăncilă nici nu vrea să audă de ele. 


Asta fiind realitatea financiară, rezultă că rostul acestei strategii este să ne aflăm în treabă, să arătăm națiunii că știm ce trebuie făcut, dar n-avem cu ce. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.364 secunde