Vezi varianta desktop
Înapoi la ediţia de astăzi
Economie

Reînființați flota maritimă comercială sub pavilion românesc! O vor marinarii, o cere țara!

Ştire online publicată Marţi, 13 August 2019
de Ion TIȚA-CĂLIN

De două decenii așteptăm „un comunicat important pentru țară”, care să sune astfel: „Dragi români, stimați marinari, astăzi lansăm programul de reconstrucție a flotei naționale! România va reveni în rândul națiunilor ce dețin o flotă maritimă comercială”. Oh, ce surpriză ar fi ca vestea cea mare să o primim chiar poimâine, de Ziua Marinei Române! Ar fi cea mai grozavă sărbătoare!

Credeți-mă, privesc cu invidie la sora noastră de peste Prut. La începutul celui de al treilea mileniu, în timp ce guvernanții români desăvârșeau opera de distrugere a unei flote de 301 nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, Republica Moldova intra pe harta transportului maritim internațional. Pe 30 iulie 2007, Guvernul Moldovei a adoptat, prin Decizia nr. 855, regulile pentru înmatricularea navelor sub pavilionul său. Cadrul legislativ și fiscal creat a atras, rapid, nave și companii străine, astfel că, în 2018 (potrivit Federației Internaționale a Transportatorilor), erau înregistrate 151 de nave sub pavilionul Moldovei, din care: 3 bulk-cariere, 3 portcontainere, 113 cargouri de mărfuri generale, 8 tancuri petroliere și 24 nave de alte tipuri. O flotă încropită rapid, care n-a costat nici măcar o para chioară statul moldovenesc. Dimpotrivă, aceasta i-a adus venituri la buget și locuri de muncă pentru marinarii și cadeții țării. 

Este drept, pavilionul Moldovei se află pe „lista neagră” a Black Sea Memorandum, de vină fiind cadrul normativ mult prea permisiv, care a permis înmatricularea unor nave sub standardele internaționale. Dar aceasta umbrește prea puțin meritele surorii noastre. 
Oare de ce guvernanții moldoveni au reușit o asemenea ispravă, iar ai noștri, nu?

Guvernul Vasile a dat, Guvernul Isărescu a luat
Trebuie să știți, stimați cititori, că oarece tentative de reconstrucție a flotei maritime comerciale au existat în țara noastră. În august 1998, în timp ce companiile de navigație Navrom, Petromin și Romline erau în pragul falimentului, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116, prin care instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. Actul normativ prevedea scutiri la plata impozitului pe profit, a TVA, a taxelor vamale și accizelor, sprijinul statului în finanțarea construcțiilor de nave în țară sau la achiziționarea lor din import. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei (care putea fi de 375 $ în cazul unei nave de 1.000 tdw, mai tânără de 10 ani, sau de 5.980 $, în cazul unei nave de 150.000 tdw, în vârstă de peste 25 ani). 
La apariția ordonanței, o serie de companii, printre care, Mihei Shipping & Trading (cu navele „Irina M”, „Lucky M” și „City M”), Ceminvest International (cu „Iuliana T” și „Alexandra C”), Octogon Shipping & Trading (cu „Baziaș 1”, „Bolero” și „Tangou”), Corona (cu „Baia de Fier”, „Baia de Arieș”, „Bechet” și „Brătulești”), Sammarina Shipping & Trading (cu șase nave ) și o firmă din Turcia, s-au grăbit să își înregistreze navele în regimul special. 

Armatorii au plătit taxele de înscriere și taxa pe tonaj, dar, după foarte puțin timp, proiectul a murit. În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu doar taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim. 

Scandalul RIFA
Social-democrații au reluat ideea reconstrucției flotei naționale pe baze private și, la data de 1 iunie 2004, prin Legea nr. 231, au modificat OG 116/1998. Din păcate, au făcut-o într-un mod ce nu permitea împlinirea bunelor intenții de la baza actului normativ. Drept urmare, companiile de navigație care își aveau originile în țara noastră nu s-au arătat interesate să își transfere navele de la pavilioanele de complezență, unde se achită o taxă fixă pe tonaj, în regimul special român, care oferea, printre altele: „scutirea de impozit pe profit pentru un număr limitat de ani, cu condiția ca acest profit să fie reinvestit în achiziția de nave noi sau în modernizarea celor existente.“

În navigația maritimă internațională, multe țări au renunțat la utilizarea impozitului pe profit ca metodă de impunere fiscală pentru companiile de navigație. Ele utilizează taxa pe tonaj, care este simplu de calculat, fără costuri contabile mari și nu creează probleme de interpretare. În plus, respectivele registre de navigație nu condiționează acordarea facilităților de investiții. Este aberant să se pună o astfel de condiție prin lege, când piața este cea care dictează când este profitabil să se investească. 

Legea română prevedea că statul „poate“ acorda sprijin financiar pentru modernizarea navelor și pentru construcții noi în limita a 25% din prețul de achiziție a navelor sau din valoarea lucrărilor de modernizare. Dar pentru aceasta erau necesare o mulțime de formalități, care culminau cu aprobarea guvernului și a parlamentului. La capătul drumului, armatorul se putea trezi că finanțarea nu a fost acceptată sau, că deși a obținut toate avizele, nu primește banii pentru că statul nu-i are. S-au văzut atâtea cazuri, nu-i așa?

În anul 2012, primul Guvern Ponta a recunoscut necesitatea celui de al doilea registru maritim și a modificat OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, reglementând înființarea lui, astfel încât România să atragă sute de nave ale unor armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și locuri de practică pentru cadeți. Proiectul s-a soldat cu un imens scandal, deoarece controlul asupra registrului maritim a fost încredințat ilegal companiei Romanian International Flag Administration - RIFA (fostă Ilvana Holding Ltd.).

x   x   x
Stimați cititori, în urmă cu 122 de ani, nava „Medeea” a efectuat prima călătorie în serviciul navigației maritime comerciale române. A plecat pe data de 14 august 1897, la ora 18, din portul Brăila, cu destinația Constantinopol. La bordul ei se aflau 25 de pasageri și 600 de tone de mărfuri. Pe data de 26 august, nava „Meteor” a făcut cea de a doua călătorie pe mare, iar pe 14 septembrie 1897, în prezența regelui Carol I, a fost inaugurată oficial prima linie regulată de călători, cu nave aparținând statului român, pe ruta Constanța – Constantinopol.

Erau vremuri de mari performanțe naționale, de mare dăruire și dragoste de țară!

PUBLICITATE
Citeşte şi
Ziua Navigatorilor a fost marcată, pe 25 iunie 2019, la SeamanŽs Club Constanța, printr-o festivitate organizată de Sindicatul Liber al Navigatorilor, Fundația PMP ...
Recunosc, sunt un nostalgic incorigibil! Nu pot scăpa de dorul mistuitor de flota noastră maritimă. Cred că necazul mi se trage de la tinerețea petrecută în Șantierul ...
Alte ştiri din sectiunea Economie
Nechita-Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, luni, la reuniunea Consiliului de Miniștri AgriFish, care a avut loc la Bruxelles. În ...
În ziua de 19 noiembrie 2019, a început la Budapesta evenimentul Navigator Vilag Expo, la care CN APM SA Constanța este co-organizator alături de Cargo Kozlekedesi Kft, se ...
Potrivit raportului pe anul 2019 al Consiliului Concurenței, tonul pe piața carburanților din România este dat de compania OMV - Petrom, ceilalți jucători ...
Peste 900 de persoane s-au înscris la ediția aniversară a Forumului Investitorilor Individuali, eveniment de referință organizat, pentru a zecea oară, de Bursa de Valori ...
Piața creditelor bancare a fost în suferință, în acest an, din cauza politicii economice a defunctului Guvern Dăncilă. Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din ...
În data de 18 noiembrie 2019, Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat de pe piața internă, prin emisiuni de titluri de stat, suma de 858 milioane de lei, la un ...
Nivelul mediu al prețurilor produselor ce alcătuiesc coșul de cumpărături al românilor se află pe penultimul loc în ierarhia europeană, deși țara noastră are ...
Fostul șef al Transelectrica Marius Dănuț Carașol, bănuit că și-a falsificat diploma de studii, a fost reținut informează Realitatea Plus.Potrivit sursei citate, în cauză se ...
Peste 22% dintre companiile din România au fost vizate de inspecții fiscale în 2018, procent de aproape trei ori mai mare decât în 2017 sau 2016, dar sub media din Europa ...
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat, în cadrul conferinței organizate, ieri, că pentru buna funcționare a piețelor ...
Omul este efemer și nu putem schimba noi legile firii, spuneau anticii. În schimb, instituțiile pământene par a fi eterne. De ce? Pentru că toate au la bază ...
„Economia românească este în al nouălea an de creștere economică neîntreruptă, ceea ce desigur este o performanță. Este însă economia românească mai competitivă ...
Companiile trebuie să-și îmbunătățească cunoștințele despre produsele pe care le furnizează clienților și să-i informeze mai bine, astfel încât ...
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7729 lei/euro, în creștere cu 0,13% față de valoarea atinsă vineri.Vineri, euro a scăzut la 4.7667 ...
duminica, 17 noiembrie Pulsul economiei
Cifra de afaceri din comercializarea, întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor a crescut cu 8,0%, în primele nouă luni ale anului 2019 ...
În primele nouă luni ale anului 2019, resursele de energie electrică au fost de 48.046,4 milioane kWh, în scădere cu 4,23%, respectiv 1.952,4 milioane kWh, față de perioada ...
Cu cât de apropiem de finalul anului, piața terenurilor agricole din județul Constanța este tot mai dinamică. Volumul ofertelor de vânzare continuă să ...
În cursul zilei de vineri, 15 noiembrie, ministrul Agriculturii, Nechita - Adrian Oros, a aprobat două proiecte de acte normative. Unul dintre ele suplimentează resursele ...
duminica, 17 noiembrie Agricultura, pe scurt
Nechita-Adrian Oros, noul ministru al Agriculturii, a anunțat că „Programul tomata” va continua în același mod și în 2020, la fel ca și restul ...
În primele nouă luni ale anului 2019, resursele de energie electrică au fost de 48.046,4 milioane kWh, în scădere cu 4,23%, respectiv 1.952,4 milioane kWh, față de perioada ...
Social Politică Sănătate
Eveniment Sport Cultură-Educație
Actual Economie Fun
Arhiva