Reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc depinde doar de bunăvoința guvernanților

de Ion TIȚA-CĂLIN Joi, 12 Septembrie 2019 3816
De-a lungul anilor, în calitate de redactor al ziarului „Cuget Liber”, am fost un susținător înfocat al proiectului de reînființare a unei flote comerciale sub pavilion românesc. Prin numeroase articole, am încercat să mențin viu interesul comunității maritime și al opiniei publice pentru acest demers de interes național, să determin autoritățile statului să acționeze.


Am arătat că, printre cei ce susțin ideea reînființării flotei maritime comerciale sub pavilion românesc se numără clc. Laurențiu Mironescu și întreaga Ligă Navală Română, clc. Adrian Mihălcioiu - președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România, dr. ing. Ovidiu Sorin Cupșa - directorul Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV și ambasador al Organizației Maritime Internaționale, precum și mulți alți reprezentanți ai comunității maritime românești. 


Petiție către Ministerul Transporturilor
În continuarea demersurilor mele, pe data de 30 iulie 2019 m-am adresat Ministerului Transporturilor cu următoarea petiție:
„Pavilionul internațional al României este o necesitate. Avem ieșire la mare, porturi maritime, instituții de învățământ marinăresc moderne care pregătesc navigatori pentru flota mondială, iar România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de forță de muncă de calitate de pe piața shipping-ului internațional. Cu toate acestea, nu avem pe mările și oceanele lumii nicio navă maritimă comercială înregistrată sub pavilion românesc.


România are nevoie de un al doilea registru maritim care să atragă tonaj, armatori străini, locuri de muncă pentru navigatori și cadeți, precum și comenzi de construcții noi și reparații pentru șantierele navale din țară. Existența unei flote sub pavilion românesc ar aduce, de asemenea, sume importante la bugetele statului.


Cadrul legislativ necesar pentru înființarea registrului secund de înmatriculare a navelor maritime există, fiind asigurat de OG nr.19, din 23 august 2012, de modificare a OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare.
Sunt convins că aceste aspecte sunt cunoscute de actuala conducere a Ministerului Transporturilor. De aceea, vă rog să îmi răspundeți la următoare întrebări:
1.   Intenționează Ministerul Transporturilor să reia proiectul înființării celui de al doilea registru maritim?
2.   Ce demersuri a întreprins, până în prezent, în această direcție?”


Pe data de 11 septembrie 2019, sub semnătura lui Laurențiu Voicu, directorul Direcției de comunicare, relații cu sindicatele, patronatele și organizațiile neguvernamentale, am primit următorul răspuns din partea Ministerului Transporturilor:
„Înființarea registrului secund de înmatriculare a navelor maritime se află în analiză, dar problema nu este numai de competența Ministerului Transporturilor, deoarece la nivel național trebuie îndeplinite condițiile prevăzute în Comunicarea Comisiei Europene <Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat în domeniul transportului maritim>, care se află pe site-ul Consiliului Concurenței - rețeaua națională de ajutor de stat - ajutorul de stat în transporturi.”


Răspunsul Consiliului Concurenței
Din fericire, problema ridicată de Ministerul Transporturilor poate fi rezolvată ușor. În anul 2018, ambasadorul maritim IMO Ovidiu Cupșa a solicitat un punct de vedere din partea Consiliului Concurenței privind posibilitatea aplicării unei legislații fiscale speciale ca urmare a introducerii unui pavilion tehnic românesc pentru înmatricularea navelor.


Prin adresa nr. 5.463 din 29 mai 2018, instituția de concurență a dat un amplu răspuns, din care redăm esențialul:
- fiecare stat membru al Uniunii Europene are posibilitatea de a adopta măsuri de ajutor de stat, pentru a atrage companii și nave sub pavilionul său, în situația în care apreciază oportun acest sprijin;


- schema de ajutor de stat instituită în acest sens prevede ca o parte din flota unei companii să fie supusă impozitului pe tonaj;
- în cazul României, Ministerul Finanțelor Publice poate iniția, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, o schema de ajutor de stat care să fie notificată Comisiei Europene în vederea aprobării;


- în vederea obținerii poziției Comisiei Europene cu privire la compatibilitatea acesteia cu regulile ajutorului de stat la nivel European, este de dorit o consultare prealabilă, prin mecanismul de prenotificare. Ulterior se poate demara procedura de notificare.


Pașii de urmat
În concluzie, stimați cititori, în legislația comunitară nu există nicio piedică pentru înființarea celui de al doilea registru maritim român în care să atragem armatori autohtoni și străini. Este nevoie doar de un proiect competitiv, cu o schemă de ajutor de stat atractivă, de un cadru legislativ stimulativ din punct de vedere fiscal, social și investițional, dar care să fie stabil. 


La realizarea acestui proiect ar trebui să contribuie specialiștii ministerelor Transporturilor și Finanțelor Publice, ai Autorității Navale Române, Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor. După ce va fi pus pe hârtie, următorii pași sunt prenotificarea Comisiei Europene, însușirea eventualelor observații ale acesteia și, în final, notificarea CE.


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei