Vezi varianta desktop
Înapoi la ediţia de astăzi
Economie

Reforma fiscală românească ar putea lua Premiul Nobel pentru psihiatrie

Ştire online publicată Marţi, 25 Iunie 2019
de Ion TIȚA-CĂLIN

Dacă vreți să aflați ce se înțelege prin reforma fiscală românească, vă sfătuiesc să nu căutați definiția în dicționare. Cercetătorii din domeniul științelor economice au studiat-o timp de trei decenii și s-au lăsat păgubași. Este peste puterile lor să o priceapă!

Deunăzi m-am întâlnit cu o cunoștință din tinerețe, medic la Spitalul de nebuni. Din una în alta, discuția a alunecat spre reforma fiscală. 
„Amice, chestiunea asta a fost încadrată în mod greșit în problematica științelor economice, când se vede de la o poștă că ține de domeniul patologiei. Reforma fiscală românească ar trebui nominalizată la Premiul Nobel pentru psihiatrie!” 

x     x     x
În sistemul fiscal românesc, din ultimii 30 de ani, momentele cu adevărat reformiste au fost rare și tocmai de aceea memorabile. În schimb, cele anti-reformiste au fost câtă frunză, câtă iarbă. 

Ideea unei reforme fiscale în România a apărut de pe vremea când ministrul Decebal Traian Remeș a omorât economia prin „politica strângerii șurubului“. 

Prima măsură reformistă a fost luată pe timpul Guvernului Isărescu, care a avut curajul să reducă impozitul pe profit de la 38% la 25%  pentru toți agenții economici, respectiv la 5% în cazul exportatorilor.

Dar, tot atunci, TVA a fost aliniată la cota de 19%, lovind în coșul zilnic, iar facilitățile acordate IMM-urilor au fost suspendate. 
Mihai Tănăsescu, ministrul de finanțe din Cabinetul Năstase, a stat cu proiectul reformei fiscale în buzunar timp de patru ani. S-a temut să ia taurul de coarne și să propună o schimbare de esență. În schimb, transportatorii auto s-au pricopsit cu o nouă taxă: rovinieta ministrului Miron Mitrea.

Cabinetul Tăriceanu va intra în istoria fiscalității ca un guvern reformist. În 2005, a introdus cota unică de impozitare a veniturilor și profitului, a desființat creditul fiscal, a dat drumul executării silite a datornicilor, a înăsprit sancțiunile împotriva rău-platnicilor și a incriminat evazionismul. Efectele nu s-au lăsat așteptate. Economia și consumul au primit un impuls, veniturile și profitul au sporit, iar intrările la bugetul statului au crescut.

Guvernele Boc 1, 2 și 3 au extins aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra tuturor veniturile românilor. N-au scăpat nici pensiile, nici bonurile de masă și nici drepturile de autor. În premieră, a fost introdus impozitul forfetar (în fapt o modificare a cotei unice de impozitare a profitului), măsură care a dus la desființarea a peste 150.000 de firme mici. Iar majorarea TVA la 24% a fost cireașa de pe tortul anti-reformei fiscale. 

Guvernul Ponta a venit la putere pe valul nemulțumirilor populare, trâmbițând cota de impozitare regresivă a veniturilor, de 16%, 12% și 8%. Din promisiunile sale de reformă fiscală s-au materializat prea puține. În schimb, au fost puse în practică, „cu succes”, măsurile antireformiste: majorarea accizei la carburanți, introducerea supraacizei și a impozitului de 1,5% pe construcțiile speciale („taxa pe stâlpi”), care a blocat investițiile private. 

Guvernele social-democrate Tudose și Dăncilă sunt artizanii așa-zisei revoluții fiscale, prin care: acciza la carburanți a fost majorată, contractele de muncă cu timp parțial au fost supraimpozitate, iar contribuțiile sociale au trecut de la angajatori pe umerii angajaților, simultan cu reducerea la 10% a cotei de impozitare a veniturilor. Ca urmare a acestei acțiuni antireformiste, inflația a explodat, unui număr de 1,2 milioane de salariați le-au fost diminuate salariile și s-a produs aplatizare excesivă a lefurilor. 

Cireașa de pe tortul anti-reformei fiscale a fost OUG 114 adoptată de Guvernul Dăncilă în decembrie 2018, prin care s-a introdus „taxa pe lăcomia băncilor”. Efectele au fost devastatoare: leul s-a depreciat, fapt ce a condus la scumpirea importurilor și la o și mai mare depreciere a balanței de plăți externe, piața de capital și piața creditării au suferit lovituri grele, investițiile străine s-au redus, iar inflația a atins cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. 

x     x     x
Sub conducerea lui Eugen Teodorovici, Ministerul Finanțelor Publice a devenit extrem de productiv. Modificările și completările la legislația fiscală ies pe bandă rulantă din laboratoarele sale de concepție. Nici nu apucă bieții contribuabili să le citească, să le înțeleagă și să le aplice că vin alte modificări și adăugiri, semn că reforma fiscală românească e vie, viguroasă și tumultoasă ca Dunărea la Cazane. Acum îmi dați dreptate, stimați cititori! Nu-i așa că nu poate fi înlănțuită într-o teorie, într-un concept, această nebunie națională? 

PUBLICITATE
Citeşte şi
Premierul bulgar Boiko Borisov l-a „șocat” pe omologul său olandez Mark Rutte, prin gestul de a trimite un SMS în timpul ceremoniei de înmânare a Premiului Nobel ...
Tânăra activistă pentru dreptul la educație Malala Yousafzai a afirmat, după un an de la atacul talibanilor, că ea nu merită să primească Premiul Nobel pentru Pace. La 9 octombrie ...
Alte ştiri din sectiunea Economie
Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie - septembrie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile ...
Comisia Europeană a aprobat plata sumei de 14,35 milioane euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de ...
În cel de al treilea trimestru al anului 2019, un număr de 122 de nave din flota mondială au fost trimise la dezmembrare. 73 dintre ele au ajuns în șantierele de scrap de pe ...
Olanda ocupă, din nou, primul loc în Europa în privința calității infrastructurii de transport, arată recentul raport al Forumului Economic Mondial privind ...
Porturile maritime românești au mult de lucru în această toamnă. Luni, 21 octombrie 2019, în danele de la Constanța, Midia și Mangalia se aflau la operare 33 de ...
În primele nouă luni ale anului 2019, în zona de coastă a Asiei s-au înregistrat 54 de incidente de piraterie și jaf armat împotriva navelor, față de 64 de incidente în ...
Cât cheltuiește România pentru protecția mediului? În anul 2018, la nivel național, costurile totale au fost de aproximativ 14,7 miliarde lei sau 1,6% din PIB, a ...
Volumul lucrărilor de construcții noi din șantierele navale chineze și-a menținut creșterea în perioada ianuarie - august 2019. În schimb, comenzile noi ...
Pe data de 18 octombrie 2019, în șantierul naval din Nikolayev, Ucraina, a avut loc operațiunea de andocare a cargoul de mărfuri generale „Louis” (sub ...
Fiscul face concurență hipermarket-urilor, agențiilor imobiliare și târgurilor auto. În galantarele lui găsești ce vrei și ce nu vrei, la preț de ...
Pe data de 18 octombrie 2019, în șantierul naval din Nikolayev, Ucraina, a avut loc operațiunea de andocare a cargoul de mărfuri generale „Louis” (sub ...
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată decizia de înregistrare în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice ...
sambata, 19 octombrie Pulsul economiei
În perioada ianuarie - august 2019, contul curent al balanței de plăți a României înregistrat un deficit de 7,08 miliarde de euro, mai mare cu 15,99%, respectiv 976 ...
Bulk carrier-ul Hua Sheng Hai” a intrat în coliziune cu traulerul francez „Kirrixki” în largul coastei Kerry, din sud-vestul Irlandei. Incidentul a avut loc pe ...
Pe data de 17 octombrie 2019, Mihai Daraban - președintele Camerei de Comerț și Industrie a României a primit vizita, la sediul CCIR Business Center, a premierului ...
A început plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie  - 30 iunie 2019. Suma totală plătită este de ...
Bulk carrier-ul „HB Tucunare”, încărcat cu 74.000 de tone de bauxită, a eșuat, în după-amiaza zilei de 13 octombrie 2019, în timp ce tranzita estuarul Amazonului ...
Autoritatea Europeană a Muncii este o nouă agenție a UE. Ea va contribui la dezvoltarea pieței interne a muncii. În acest scop, Autoritatea va sprijini statele membre în ...
Consiliul UE a analizat activitățile de foraj ilegale ale Turciei în zona de est a Mării Mediterane și a adoptat următoarele concluzii. Având în vedere continuarea ...
Într-un articol intitulat „Laura Codruța Kovesi va fi prima procuroare-șefă a UE”, instituția europeană informează că numirea ei a fost aprobată, pe 16 ...
Social Politică Eveniment
Sport Cultură-Educație Economie
Actual Fun Arhiva