În preajma alegerilor europarlamentare

Patronatul IMM-urilor din Constanța, "executat" de Autoritatea Electorală Permanentă

291
Patronatul IMM-urilor din Constanța,

Articole de la același autor

Instituția dialogului social este una din piesele de bază ale mecanismului democrației. Fără ea, evoluția socială și economică riscă să se desfășoare conflictual, cu convulsii și crize. Democrațiile occidentale au dezvoltat, de-a lungul anilor, dialogul social, făcând din el un instrument modern de rezolvare a problemelor comunitare și de muncă, de prevenire și soluționare a tensiunilor. 


Desprinsă din lagărul comunist, România a făcut primul pas spre instituționalizarea dialogului social adoptând Legea 109 din 1997, prin care a fost înființat Consiliul Economic și Social (CES), o instituție publică de interes național, tripartită, autonomă. Scopul ei este realizarea dialogului social la nivel național dintre patronate, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. Ulterior, Constituția României (revizuită în 2003) a definit Consiliul Economic și Social ca un organ consultativ al Parlamentului și Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa de organizare și funcționare. 
Consiliul Economic și Social are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel național apărute între partenerii sociali, precum și în realizarea, promovarea și dezvoltarea dialogului social și a solidarității sociale. 


Mai târziu, HG 314/2001, modificată prin HG 569/2002, a reglementat înființarea, organizarea și funcționarea comisiilor de dialog social la nivelul unor ministere și al prefecturilor. 


Patronatul e ca mama mare 
Desigur, nimeni nu se aștepta ca, încă din ziua publicării amintitelor acte normative în Monitorul Oficial, dialogul social să funcționeze. Punerea în mișcare și rodarea unui mecanism atât de inovator pentru societatea românească presupune un efort îndelungat, multă diplomație și perseverență. Din păcate, motorul dialogului social, care demarase binișor cu ceva rezultate după aderarea României la Uniunea Europeană, a început să dea rateuri, iar vina le aparține exclusiv decidenților politici. 
Astăzi, organizațiile patronale și sindicale sunt ca… mama mare, care ea vorbește, ea aude! Puterea politică și instituțiile statului sunt surde și nu le mai bagă în seamă. 


"Dialogul social care ar trebui să existe între societatea civilă și guvernanți nu există. Este mimat. Un dialog autentic, real trebuie să se materializeze în propuneri și soluții la problemele aflate în dezbatere.
Noi, patronatele, de fiecare dată, am venit cu propuneri. Cea mai înaltă instituție a dialogului social instituționalizat, Consiliul Economic și Social, are o activitate ineficientă. În cadrul lui, nici măcar 5% din propunerile venite din partea societății civile nu se materializează. Spre comparație, până la 70% din propunerile societății civile care ajung în Consiliul Economic și Social European sunt transpuse în legislația comunitară", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Iulian Gropoșilă - președintele, Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța. 


"Ni s-a pus botniță!" 
Ce anume împiedică instituția dialogului social să funcționeze? Gropoșilă consideră că explicația trebuie căutată într-o altă zonă a mecanismelor democrației: "O regulă a acesteia spune că politicienii care au ajuns la putere ar trebui să fie evaluați pe timpul și la sfârșitul mandatului, pentru a se vedea dacă și-au onorat promisiunile făcute în campania electorală. 
În realitate, nu se întâmplă așa, fapt ce demonstrează că nu avem dialog și democrație autentică". 


Grav este că instituțiile obediente ale statului descurajează dialogul organizațiile societății civile cu candidații în alegeri, împiedicând organizațiile patronale să se informeze asupra programelor electorale. 


În anul 2016, în perioada 1 mai - 30 iunie, PIMM Constanța a organizat campania de advocacy "Politicienii la raport". Se urmărea: realizarea unui studiu asupra ofertelor electorale ale candidaților la funcția de primar al municipiilor Constanța, Mangalia și Medgidia și încheierea unui acord preelectoral cu candidatul care prezintă cel mai realist program de susținere și consolidare a mediului de afaceri local. 


Dintre cei 19 candidații la funcția de primar din cele trei municipii, cărora li s-a solicitat să spună ce au de gând să facă pentru mediul de afaceri, dacă vor fi aleși, au răspuns doar patru persoane. 
În urma plângerii făcute de unul dintre candidați, la distanță de trei ani de la acele evenimente, Autoritatea Electorală Permanentă a sancționat Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Constanța, pe motiv că i-ar fi făcut campanie lui Vergil Chițac, care candidase pentru funcția de primar al Constanței. În urmă cu o lună, organizația a primit înștiințarea că a fost amendată cu 10.000 de lei. 


Iulian Gropoșilă consideră că aplicarea sancțiunii în preajma alegerilor europarlamentare nu este întâmplătoare: "Ni s-a pus botniță! - a spus președintele PIMM Constanța. Asta ce înseamnă? Gropoșilă, aveți grijă, că dacă mai faceți chestii de genul ăsta, în campania electorală, iarăși vă executăm!".


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4226 secunde