Loteria bonurilor fiscale împlinește doi ani de ineficiență costisitoare

423
2
Loteria bonurilor fiscale împlinește doi ani  de ineficiență costisitoare - loteriabonurilorfiscale-1488218485.jpg

Articole de la același autor

Pe data de 13 aprilie 2017 se împlinesc doi ani de la prima extragere în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, organizată de Ministerul Finanțelor Publice. Acțiunea a fost gândită ca o metodă de reducere a micii evaziuni fiscale.

După cum se știe, pentru fiecare extragere este alocat un fond de premiere de un milion de lei. Cum în fiecare an sunt organizate 12 extrageri lunare și alte două - trei extrageri excepționale, costurile loteriei se ridică la 14 - 15 milioane de lei. Fiind vorba de bani mulți, care provin din taxele și impozitele plătite de contribuabili, este firesc să ne întrebăm dacă metoda dă roade. A schimbat cât de cât mentalitatea cetățenilor, determinându-i să solicite bonurile fiscale? A redus cât de puțin mica evaziunea fiscală? Nu cumva milioanele se irosesc fără rost?

Am încercat să aflu răspunsul chiar de la Agenția Națională de Administrare Fiscală și i-am solicitat, încă de anul trecut, să prezinte o evaluare în acest sens. N-am primit nici până în ziua de azi un răspuns. De aceea voi încerca să fac o evaluare, pornind de la rezultatele extragerilor de până acum și de la observațiile asupra comportamentului cumpărătorilor în magazine.

La prima extragere din 13 aprilie 2015 au fost desemnate câștigătoare bonurile cu valoare între 6 lei și 6,99 lei, emise pe 7 februarie 2015. Participarea populației a fost entuziasmantă. Au fost depuse 18.215 bonuri fiscale câștigătoare. Se părea că loteria începe să producă o schimbare în comportamentul cumpărătorilor, perspectiva câștigului determinându-i să solicite bonurile fiscale și să le păstreze.

Apoi, a apărut dezamăgirea. Milionul pus la bătaie de către Fisc a fost împărțit celor 17.902 bonuri declarate valide, astfel că premiul adus de un bon câștigător a ajuns descurajant de mic: doar 56 de lei.

Fiind în pericol pierderea caracterului stimulativ, organizatorii au modificat regulamentul, hotărând ca premiul să se împartă între maximum 100 de câștigători desemnați aleatoriu din totalul persoanelor care revendică câștigul. Astfel că valoarea premiilor a crescut. La 19 iulie 2015, premiul care a revenit fiecărui câștigător a fost de 250.000 de lei.

Dar să vedem ce s-a întâmplat în 2016. Iată evoluția cererilor de revendicare depuse la extragerile organizate în decursul anului, conform informațiilor preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (extragerile au fost ordonate în funcție de valoarea bonului fiscal, de la cel mai mic, 79 de lei, până la cel mai mare, 934 de lei, în dreptul fiecăreia fiind evidențiat numărul persoanelor ca-e au avut bonuri câștigătoare și au depus cereri pentru revendicarea premiilor):

- extragerea din 19 iunie - bon de 79 de lei - 338 cereri de revedicare;

- 17 ianuarie - 142 de lei - 188 cereri;

- 20 noiembrie - 168 de lei - 86 cereri;

- 31 decembrie - 187 de lei - 12 cereri;

- 22 mai - 238 de lei - 20 cereri;

- 20 martie - 293 de lei - 9 cereri;

- 21 februarie - 312 de lei - 12 cereri;

- 24 iulie - 337 de lei - 0 cereri;

- 18 decembrie - 420 de lei - 9 cereri;

- 16 octombrie - 440 de lei - 6 cereri;

- 21 august - 505 de lei - 3 cereri;

- 18 septembrie - 564 de lei - 3 cereri;

- 17 aprilie - 615 de lei - 1 cerere;

- 17 iulie - 678 de lei - 3 cereri;

- 2 mai - 934 de lei - 0 cereri;

Seria de date arată că numărul cererilor de revendicare la fiecare extragere este extrem de mic în comparație cu cel de la extragerea inaugurală, din 13 aprilie 2015, la care au fost depuse 18.215 de cereri. În total, în 2016, au fost înregistrate doar 690 de cereri de revendicare, reprezentând 3,79% din numărul celor de la prima extragere.

Această involuție dramatică arată că Loteria bonurilor fiscale și-a pierdut caracterul stimulativ pe care l-a avut la inaugurare și că nu își mai atinge scopul. De altfel, comportamentul cumpărătorilor arată foarte clar că nu mai sunt interesați să participe la loterie. Extrem de puțini sunt cei ce mai solicită bonurile fiscale, iar marea majoritate le aruncă imediat ce le primesc.

Pe de altă parte, seria de date prezentată mai sus arată că numărul cererilor de revendicare este cu atât mai mic cu cât valoarea bonurilor e mai mare.

Scăderea numărului participanților se datorează caracterului slab stimulativ și discriminatoriu al Loteriei bonurilor fiscale. Cumpărătorii au înțeles repede că au șanse extrem de mici de câștig, întrucât loteria favorizează persoanele cu venituri mari, care fac frecvent cumpărături de peste 100 de lei până la 999 lei.

În concluzie, în decurs de numai doi ani, Loteria bonurilor fiscale și-a demonstrat ineficiența. Nu a reușit să schimbe comportamentul cumpărătorilor și să diminueze cât de cât mica evaziune fiscală.

ANAF ar mai putea face o încercare, regândind sistemul. Dacă plaja bonurilor fiscale câștigătoare ar fi redusă la valori cuprinse între 1 leu și 100 lei (zona în care se plasează cumpărăturile zilnice ale marii majorități a populației și care caracterizează mica evaziune), poate că Loteria bonurilor fiscale ar fi cu adevărat stimulativă. 

Comentează știrea

Nu vor de fapt scaderea evaziunii
28 februarie 2017
Adaptati.va oamenilor

Toate aceste lucruri rele se intampla pt ca se extrag numere f mari, si nu numere cu castiguri formate din DOUA cifre. Schimbati regula si o sa vedeti eficacitate, desteptilor de la anaf. Adresati.va cumparatorilor majoritari, nu celor care dau la un bon 900, 800, 700 lei.

Dobrogean
28 februarie 2017
bonuri fiscale

Are dreptate domnul care a scris înaintea mea...alegeti bonuri cu valoare mică nu la 300 400 sau 700 de lei ca să ia omul blonul fiscal si....atunci va fi altfel....desteptilor de la Anaf

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 11 Februarie 2017
Stire din Economie : Pulsul economiei românești
Miercuri, 08 Februarie 2017
Stire din Economie : Noutăți fiscale
Pagina a fost generata in 0.3149 secunde