Loteria bonurilor fiscale a făcut o gaură de 40 de milioane de lei în buzunarele contribuabililor

În curând se împlinesc trei ani de la prima extragere în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, organizată de Ministerul Finanțelor Publice. În această perioadă s-au acordat premii în valoare totală de 40 de milioane de lei, dar cu ce eficiență?

Acțiunea a fost gândită ca o metodă de reducere a micii evaziuni fiscale, stimulându-i pe cumpărătorii de bunuri și servicii să solicite bonurile fiscale. 

După cum se știe, pentru fiecare extragere este alocat un fond de premiere de un milion de lei, bani ce provin din taxele și impozitele plătite de contribuabili. De aceea e firesc să ne întrebăm dacă metoda dă roade, dacă a redus cu o câtime mica evaziune fiscală și dacă nu cumva cele 40 de milioane de lei reprezintă, în fapt, o pagubă la bugetul statului.

Am încercat să aflu răspunsul chiar de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitându-i, încă din anul 2016, să prezinte o evaluare în acest sens. N-am primit nici până în ziua de azi un răspuns. Drept urmare, voi continua să prezint propriile evaluări, pe baza rezultatelor extragerilor de până acum și a observațiilor asupra comportamentului cumpărătorilor în magazine. 

La prima extragere din 13 aprilie 2015 au fost desemnate câștigătoare bonurile cu valoare între 6 lei și 6,99 lei, emise pe 7 februarie 2015. Participarea populației a fost entuziasmantă. Au fost depuse 18.215 bonuri fiscale câștigătoare. Se părea că loteria începe să producă o schimbare în comportamentul cumpărătorilor, perspectiva câștigului determinându-i să solicite bonurile fiscale și să le păstreze.

Apoi, a apărut dezamăgirea. Milionul pus la bătaie de către Fisc a fost împărțit celor 17.902 bonuri declarate valide, astfel că premiul adus de un bon câștigător a ajuns descurajant de mic: doar 56 de lei.

Fiind în pericol pierderea caracterului stimulativ, organizatorii au modificat regulamentul, hotărând ca premiul să se împartă între maximum 100 de câștigători desemnați aleatoriu din totalul persoanelor care revendică câștigul. Astfel că valoarea premiilor a crescut. La 19 iulie 2015, premiul care a revenit fiecărui câștigător a fost de 250.000 de lei.

Dar să vedem ce s-a întâmplat în 2017. Iată evoluția cererilor de revendicare depuse la extragerile organizate în decursul anului, conform informațiilor preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (extragerile au fost ordonate în funcție de valoarea bonului fiscal, de la cel mai mic, 20 de lei, până la cel mai mare, 935 de lei, în dreptul fiecăreia fiind evidențiat numărul persoanelor care au avut bonuri câștigătoare și au depus cereri pentru revendicarea premiilor): 

• 16 iulie - 20 lei - 1.659 cereri; 

• 18 iunie - 59 lei - 417 cereri;

• 21 mai - 144 lei - 65 cereri;

• 19 februarie - 328 lei - 2 cereri;

• 19 martie - 361 lei - 1 cerere; 

• 24 decembrie - 426 lei - 3 cereri; 

• 22 octombrie - 569 lei - 3 cereri;

• 19 noiembrie - 654 lei + 1 cerere; 

• 22 ianuarie - 706 lei - 2 cereri;

• 17 decembrie - 821 lei - 2 cereri; 

• 20 august - 878 lei - 1 cerere; 

• 17 septembrie - 879 lei - 2 cereri;

• 16 aprilie - 935 lei - 2 cereri.

Seria de date arată că numărul cererilor de revendicare la fiecare extragere este extrem de mic în comparație cu cel de la extragerea inaugurală, din 13 aprilie 2015, la care au fost depuse 18.215 de cereri. 

În total, în 2016, au fost înregistrate doar 690 de cereri de revendicare, reprezentând 3,79% din numărul celor de la extragerea inaugurală, iar în 2017, un număr de 2.160 de cereri, reprezentând 11,85%.

Datele prezentate demonstrează că Loteria bonurilor fiscale și-a pierdut caracterul stimulativ pe care l-a avut la inaugurare și că nu își mai atinge scopul. De altfel, comportamentul cumpărătorilor arată foarte clar că nu mai sunt interesați să participe la loterie. Pe de altă parte, observațiile din teren arată că numărul celor care solicită bonurile fiscale a scăzut dramatic, iar marea majoritate le aruncă imediat ce le primesc. 

Scăderea numărului participanților se datorează caracterului slab stimulativ și discriminatoriu al Loteriei bonurilor fiscale. Cumpărătorii au înțeles repede că au șanse extrem de mici de câștig, întrucât loteria favorizează persoanele cu venituri mari, care fac frecvent cumpărături de peste 100 de lei. 

În concluzie, pe parcursul a trei ani, Loteria bonurilor fiscale și-a demonstrat ineficiența, nereușind să schimbe comportamentul cumpărătorilor și să diminueze cât de cât mica evaziune fiscală. Singurul său efect concret este pierderea de timp a funcționarilor publici care răspund de loterie și gaura de 40 de milioane de lei din bugetul statului.