Guvernul va înființa un nou Bancorex?

Ministerul Finanțelor Publice lucrează la proiectul Băncii Naționale de Dezvoltare a României (BND). Înființarea ei a fost aprobată în februarie 2018, de Senat și se preconiza că va porni la drum cu un capital de un miliard de lei, primit de la stat. 

Potrivit proiectului, banca nu va putea accepta depozite de la populație, dar va putea oferi credite și asigurări. Prin intermediul băncii ar urma să se acorde ajutoarele de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii și finanțarea marilor proiecte de infrastructură.

Dar dintr-un raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză rezultă că noua instituție financiară va fi înființată cu finanțare din partea Comisiei Europene, prin Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structural și că va îndeplini rolul de fond al fondurilor europene.

Opinia publică și presa au reacționat cu neîncredere la apariția informațiilor despre acest proiect. De ce este nevoie de o nouă structură financiară, câtă vreme statul român are propria sa bancă, Exim Bank, care ar putea gestiona și fondurile europene, se întreabă românii. 

Unii dintre ei și-au adus aminte de defuncta Bancă Română de Comerț Exterior Bancorex SA și își exprimă temerea că Banca Națională de Dezvoltare a României va avea aceeași soartă.

În actualul climat politic din România, în care statul de drept și lupta împotriva corupției sunt puse în pericol de acțiunile celor aflați la putere, este firesc ca românii să se gândească la ce e mai rău. 

Lecțiile istoriei

Stimați cititori, vă propun o scurtă întoarcere în timp. În anii 2006 și 2007, devalizarea Bancorex devenise leitmotivul dezbaterilor pe tema corupției. În esență, afacerea Bancorex a fost o mega-delapidare realizată prin acordarea de credite neperformante, de circa două miliarde de dolari. Numai în perioada 1997 - 1999, statul a fost nevoit să achite peste 18.000 de miliarde de lei pentru a acoperi găurile lăsate de debitori. 

Nimeni din conducerea Bancorex nu a dat socoteală pentru modul dezastruos în care a fost administrată banca. Dimpotrivă, instanțele de judecată au constatat nevinovăția celor ce au gestionat-o. Cu dosarele penale albite - adevărate certificate de bună purtare - unii dintre aceștia au ridicat pretenții de sute de mii de dolari, reprezentând drepturi salariale, dobânzi și daune morale. 

Instituțiile statului au demonstrat că nu sunt interesate de clarificarea afacerii. Faptul că lista debitorilor Bancorex nu a fost făcută publică, decât în urma interpelării din 6 noiembrie 2006, făcută de senatorul Marius Marinescu, confirmă această idee. Abia în urma acelei acțiuni politice, a fost deconspirată "Situația debitorilor preluați de la Banca Română de Comerț Exterior Bancorex SA ce figurează la data de 2 octombrie 2006 cu obligații de plată către AVAS."

Pe 14 februarie 2007, în mesajul adresat Parlamentului României, președintele Traian Băsescu a făcut o referire la actul normativ inițiat de trei parlamentari pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și a celor conexe acesteia: "Am returnat Parlamentului această lege pentru că dezincrimina utilizarea pentru altă destinație a creditelor angajate și, în același timp, dezincrimina nerespectarea normelor bancare. Această lege ar fi anulat practic cercetările penale privind 80 de persoane trimise în judecată și ar fi anulat pentru totdeauna responsabilitatea celor peste 300 de firme și persoane fizice care au luat credite de la Bancorex și Banca Agricolă și nu le-au mai returnat."

Bancorex și falimentul flotei naționale

Realitatea e că președintele Traian Băsescu se înșela. Lista datornicilor era mult mai mare. Potrivit situației date publicității de AVAS (fostul FPS), la data de 2 octombrie 2006 erau 690 de debitori preluați de la Bancorex. Semnificativ este faptul că 13,77% dintre datornici, respectiv 95 de firme, cu un debit total de peste 160,86 milioane de dolari, erau din municipiul și județul Constanța. Această pondere ridicată demonstra rolul jucat de constănțeni în afacere. Mult mai interesantă era structura debitorilor. Mai mult de o treime (cu datoriile cele mai mari) erau firme de shipping. Din aceasta situația decurge o concluzie de netăgăduit: prăbușirea Bancorex a mers mână în mână cu falimentul flotei naționale. De fapt, printre principalii datornici se numărau cele două companii de navigație ale statului CNM Navrom SA și CNM Romline SA, aflate în lichidare la acea vreme, precum și o constelație de societăți private, care au preluat navele în bare-boat.