Folosești muncă la negru? Iată ce te așteaptă!

 Fenomenul muncii la negru a luat o deosebită amploare pe piața Uniunii Europene, după cum arată un recent eurobarometru pe această temă. Potrivit sondajului, unul din zece europeni susține că a achiziționat, în ultimul an, bunuri sau servicii care ar fi putut proveni din munca nedeclarată, iar o treime dintre europeni cunosc pe cineva care muncește la negru. 

Autoritățile comunitare au reacționat, astfel că, luni, 2 martie 2020, Comisia Europeană a lansat prima campanie împotriva muncii nedeclarate. Acțiunea va fi derulată împreună cu Platforma europeană de combatere a muncii nedeclarate și cu Autoritatea Europeană a Muncii. 

Potrivit inițiatorilor, scopul campaniei este acela de a spori gradul de informare a lucrătorilor, agenților economici și decidenților politici asupra consecințelor utilizării muncii nedeclarate. Li se va explica faptul că această practică nu este rentabilă, privează lucrătorii de protecție socială, distorsionează concurența între companii și creează breșe uriașe în finanțele publice. 

Campania a debutat pe rețele sociale (#EU4FairWork). Din 16 martie 2020, în statele membre ale UE va începe Săptămâna de Acțiune pentru Munca Declarată, în decursul căreia vor avea loc o serie de activități, cum ar fi inspecții în sectoarele cu risc, sesiuni de informări, vizite în școli etc. Comisia Europeană va adopta, de asemenea, un raport privind activitățile Platformei europene pentru combaterea muncii nedeclarate, compusă din autoritățile relevante din toate statele membre și reprezentanți ai partenerilor sociali la nivel intersectorial. 

Câți lucrători la negru are România? 

Care este amploarea la zi a fenomenului muncii la negru, în România? În statisticile oficiale nu veți găsi nici măcar o aproximare a acestuia. 

Ultima cercetare realizată în țara noastră, pe această temă, datează din anul 2010. Pe baza unui eșantion de 28.000 de gospodarii, s-a estimat că numărul lucrătorilor fără contracte legale de muncă era de 1,6 milioane de persoane. În perioada crizei economice din 2009 - 2013, în raportările Institutului Național de Statistică, estimările privind munca la negru s-au menținut la 1,5 milioane de lucrători. 

Începând din 2014, odată cu reluarea creșterii economice și pe fondul declanșării crizei forței de muncă, numărul lucrătorilor la negru s-a mai redus. Înăsprirea sancțiunilor legale, dar mai ales a competiției pe piața muncii a făcut ca munca informală să piardă din ce în ce mai mult teren. 

Peste 58.000 de angajatori sancționați 

În ciuda deficitului uriaș de lucrători calificați și necalificați cu care se confruntă, de peste trei ani, mai toate sectoarele economice din România, fenomenul muncii la negru se menține la cote ridicate, după cum o demonstrează rapoartele anuale ale Inspecției Muncii. 

La controalelor efectuate de-a lungul anilor, au fost depistați: 

- în 2009 - 8.500 angajatori care foloseau forță de muncă fără forme legale și 17.464 lucrători la negru; 

- în 2010 - 9.263 angajatori și 17.755 lucrători la negru; 

- în 2011 - 9.731 angajatori și 29.025 lucrători la negru; 

- în 2012 - 5.575 angajatori și 14.326 lucrători la negru; 

- în 2013 - 4.071 angajatori și 12.264 lucrători la negru;

- în 2014 - 4.226 angajatori și 14.096 lucrători la negru;

- în 2015 - 3.072 angajatori și 10.332 lucrători la negru;

- în 2016 - 2.901 angajatori și 9.936 lucrători la negru; 

- în 2017 - 2.426 angajatori și 5.609 lucrători la negru;

- în 2018 - 5.036 angajatori și 14.568 lucrători la negru; 

- în 2019 - 3.736 angajatori și 8.551 lucrători la negru.

În perioada 2009 - 2019, au fost aplicate amenzi în valoare de 739.710.600 de lei unui număr de 58.537 de angajatori, pentru utilizarea muncii nedeclarate. Amenda medie pe cap de angajator a fost de 12.637 de lei. 

Sectoarele de activitate în care munca la negru este mai des întâlnită sunt următoarele: construcții, fabricarea și comercializării mobilei, colectarea deșeurilor, recuperarea materialelor, extracția pietrișului, alimentația publică, activitățile sezoniere de pe litoralul Mării Negre. 

Ce e de făcut? 

De ce se perpetuează practica muncii la negru? În primul rând, pentru faptul că mare parte a angajatorilor care folosesc munca nedeclarată nu sunt controlați. În al doilea rând, pentru că sancțiunile relativ mici nu reușesc să îi sperie. În al treilea rând, pentru că lucrătorii la negru sunt complicii angajatorilor, complăcându-se în această situație, din diverse motive. 

Desigur, campania europeană împotriva acestui flagel este bine venită, dar este previzibil faptul că rezultatul nu va fi pe măsura așteptărilor. Doar creșterea frecvenței controalelor și înăsprirea sancțiunilor, care ar trebui să meargă până la suspendarea activității angajatorilor evazioniști,  ar putea descuraja cu adevărat practica muncii la negru.