Fiscul e în pragul catastrofei informatice

377
Fiscul e în pragul catastrofei informatice - fisculeinpragulcatastrofeiinform-1487172194.jpg

Articole de la același autor

r Prăbușirea sistemului informatic al ANAF va avea consecințe dezastruoase

asupra economiei și societății

De mai mulți ani, funcționarii Fiscului constănțean se plâng de insuficiența imprimantelor, scannerelor și copiatoarelor, se plâng de computerele din dotare, depășite fizic și moral, dar și de faptul că sistemul informatic al instituției este foarte lent și se blochează frecvent, în timp ce o serie de programe informatice nu sunt adaptate la legislația în vigoare, contrazicându-se cu procedurile Fiscului. De altfel, tema "calvarului informatic" a fost subiectul numeroaselor intervenții ale sindicatelor la Ministerul Finanțelor Publice și a fost pe lista de revendicări a acțiunilor de protest. Iar de fiecare dată, sindicatele au primit promisiuni că situația se va remedia în doi-trei ani.

Între timp, criza informatică s-a adâncit atât de mult încât a ajuns să pună în pericol funcționarea Fiscului. Situația este extrem de gravă, dacă până și Bogdan-Nicolae Stan, șeful Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală, s-a văzut nevoit să iasă la rampă, cu un comunicat de presă, prin care "atrage atenția asupra lipsei investițiilor, atât în sistemul informatic al institituției, cât și în serviciile de întreținere, în ciuda creșterii continue a solicitărilor pentru noi aplicații și a volumului de muncă al Direcției de Tehnologie a Informației din cadrul ANAF."

Conducerea Fiscului a constatat că din anii 2012 - 2013, au încetat investițiile importante în infrastructura (hardware, software, infrastructura fizică suport), în pofida recomandărilor ferme din acordul de împrumut dintre România și BIRD (Legea 212/2013) destinat proiectului de modernizare a Administrației Fiscale. Potrivit acestui proiect, România s-a angajat la momentul împrumutului că va asigura continuitatea funcționării în bune condiții a sistemului informatic existent, până la achiziționarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor (RMS Cots). Cu toate acestea, ANAF nu are nici măcar un contract pentru întreținerea infrastructurii hardware, software și de comunicații.

"Consecințele acestei stări de fapt sunt deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declarațiilor fiscale și de plăți a impozitelor), deoarece provoacă sincope în funcționarea sistemului informatic. Aceste sincope pot genera oprirea parțială sau totală a unor activități fundamentale ale ANAF, sau chiar pierderi de date din sistem. De asemenea, defectarea serverelor sau a componentelor de comunicații din teritoriu, implică alte riscuri de blocare a activității", arată șeful Fiscului.

În prezent, sistemul informatic al ANAF este solicitat la 99% din capacitate, cu mult peste pragul tehnic recomandat, de maximum 70%. Din această cauză se poate ajunge la blocarea întregii activități a instituției, pe o perioadă nedeterminată, atrage atenția Bogdan-Nicolae Stan.

Pentru că nu s-au achiziționat servicii de mentenanță, întreținere și reparații pentru unitatea de imprimerie rapidă a ANAF, activitățile de printare, împlicuire și expediere a actelor administrative și de executare silită au fost transferate în sarcina funcționarilor din structurile fiscale teritoriale, ceea ce poate afecta încasările bugetare. Șeful Fiscului i-a transmis și premierului Sorin Grindeanu o infromare despre această situație critică.

Care este poziția primului ministru față de situația din ANAF? Desigur, cea din programul de guvernare. Iată ce se spune în document: "România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat." Pentru a remedia situația, Guvernul Grindeanu are în vedere următoarele măsuri: cooperarea interinstituțională consolidată; contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale; un program de reducere a muncii la negru; acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune; majorarea drastică a amenzilor și penalităților pentru evaziune și muncă la negru; stoparea activității firmelor care folosesc munca nedeclarată; realizarea unei baze de date online cu toți lucrătorii angajați (ID, fotografii) în sectoarele cu incidență mare a muncii la negru; constituirea unei direcții în cadrul ANAF care să se ocupe de firmele cu pierderi continue, de peste trei ani la rând, de cele care au cifra de afaceri nulă și de creditele acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi.

După cum se constată, toate aceste măsuri înseamnă sarcini și obligații în plus pentru oamenii Fiscului, fără să se prevadă și investiții în mijloacele cu care aceștia să își facă munca.

Faptul că șeful ANAF țipă acum, la câteva zile după ce Parlamentul a votat bugetul de stat pe 2017, conduce la ideea că Fiscul a fost, din nou, neglijat și nu i s-au alocat suficienți bani pentru rezolvarea crizei informatice. Este clar că Bogdan-Nicolae Stan a publicat comunicatul de presă ca măsură pentru situația în care se va produce catastrofa. Când sistemul va sucomba și se vor pierde fișiere vitale pentru finațele țării, când nu se vor mai putea achita salarii și pensii, când nu se vor mai putea deconta cheltuielile interne și externe, șeful ANAF va putea spune: "Vedeți ce s-a întâmplat? Eu v-am avertizat din timp, dar nu m-ați ascultat!"

Problemele ridicate de președintele ANAF depășesc cadrul insituției fiscale; țin de bunul mers al statului român, al economiei și vieții sociale. Prin implicațiile și consecințele pe care le-ar putea avea prăbușirea sistemului informatic al Fiscului, aceaste probleme țin de securitate națională. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 11 Februarie 2017
Stire din Economie : Pulsul economiei românești
Miercuri, 08 Februarie 2017
Stire din Economie : Noutăți fiscale
Pagina a fost generata in 0.5796 secunde