Fermierii plâng cu vorbe! Recoltele s-au înjumătățit, prețurile sunt mici, creditorii bat la ușă

766
Fermierii plâng cu vorbe! Recoltele s-au înjumătățit, prețurile sunt mici, creditorii bat la ușă - fermieriiplangcuvorbelaseceris-1561675772.jpg

Articole de la același autor

Pe câmpiile Dobrogei, secerișul păioaselor este în toi. Dar, spre deosebire de anii 2016 - 2018, când inimile fermierilor erau pline de încântare la vederea recoltelor record, acum sunt triste și îngrijorate. 


Când l-am contactat pe fermierul Gheorghe Lămureanu, vicepreședintele Federației Naționale a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, acesta se afla pe câmp. Auzindu-mă, mi s-a plâns: "Of, irigatul mă omoară. Este secetă cumplită în jumătatea de est a Dobrogei. De la începutul anului și până în prezent, ploile au asigurat abia 67 de litri de apă pe metru pătrat. De la 1 octombrie 2018, de când am început semănatul, am avut doar 94 de litri pe metru pătrat, cam de cinci ori mai puțin decât anul trecut. Acum irig 600 de hectare de porumb, floarea soarelui și lucernă". 
Lămureanu conduce ferma Agroterra, din comuna Agigea, o unitate reprezentativă a agriculturii românești, care exploatează o suprafață de 1.500 hectare de teren. 


Rapița - pierdere totală 
În această perioadă, recoltarea păioaselor continuă. L-am întrebat: "Cum arată producția?" Mi-a răspuns: "E jumătate din cea de anul trecut, la toate culturile. Rapița am întors-o total, sută la sută. În tot județul, din 51.000 de hectare, s-au întors culturile de pe 49.500 de hectare. Mazărea am recoltat-o înaintea grâului. Producția este la jumătate față de anul trecut. Grâul, la cultura neirigată a dat o producție de 3 tone la hectar, iar la cea irigată, în jur de 7 - 7,5 tone la hectar. În județ, eu zic că nu va fi o producție mai mare de 2.500 - 3.000 de kilograme la hectar. În mod normal, ar fi trebuit să fie de 5,5 - 6 tone la hectar. În toamnă, condițiile de semănat și răsărire au fost criminale. Grâul n-a răsărit în toamnă acolo unde n-a fost irigat. În zonă nu s-a irigat decât la noi, pe 200 de hectare de grâu și orz. Din cauza secetei, perioada de vegetație s-a redus la jumătate. În primăvară, am avut ploi doar de supraviețuire". 


Cine va supraviețui anul acesta… 
Oare își vor recupera fermierii investiția făcută cu înființarea culturilor? 
"Nici vorbă! - spune fermierul. Cine va rezista anul acesta va mai trăi o sută de ani din agricultură. Cine nu, se duce la vale. Au trecut 25 de ani de când n-am mai luat credite de producție. Anul acesta am luat, deoarece am exagerat anul trecut cu investițiile. Credeam că vom avea, în continuare, un an bun. Am mai făcut un dosar pentru irigații și am investit". 
Îl întreb: "Cum sunt prețurile în acest an?" Exclamă: "Catastrofale ca și anul trecut. Chiar mai mici. Norocul nostru este că a crescut puțin euro, astfel că luăm același preț în lei, ca și în 2018. Prețurile de pe piață sunt: 160 de euro pe tonă la grâul de panificație; 155 de euro la grâul furajer; 142 de euro la orzul transportat în port, la siloz; 322 de euro pe tona de rapiță - dar rapiță nu există; 195 de dolari pe tona de mazăre. Noi, cei din zonă nu mai lucrăm cu samsari, ci prin cooperativă și vindem marfa pe bază de contracte". 


Ce avantaje oferă asociațiile fermierilor 
În cooperativă sunt reuniți fermierii din arealul Agigea, Topraisar, Techirghiol, Tuzla, Costinești, Pecineaga, Amzacea, Osmancea, Mereni. 
Ce avantaje au față de fermierii cooperativizați? 
"Se câștigă 7 - 8 euro în plus pe tonă la vânzarea recoltelor și se obține un discount de 35 - 40% la imput-uri. Avantajele sunt substanțiale. Eu îi înțeleg pe cei ce nu au încredere în această formă de organizare. Dar agricultorii trebuie să înțeleagă că irigații nu se pot face decât prin intermediul organizaților utilizatorilor de apă, iar agricultură performantă nu se va face decât cu ajutorul cooperativelor. Începând de anul viitor, veți vedea că inclusiv fondurile europene vor veni prin intermediul cooperativelor. Și-atunci, fermierilor le va părea rău că nu s-au organizat. Județul Constanța are șansa să irige, în 2020, circa 30% din suprafața de teren destinată culturilor de câmp, tocmai pentru faptul că fermierii au înțeles să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă, pentru a putea accesa fonduri europene în vederea modernizării rețelei de irigații. Infrastructura primară este în sarcina ANIF, care a dovedit că își face datoria", a declarat Gheorghe Lămureanu. 


La mila Domnului 
Inginerul Gheorghe Perifan - fostul director tehnic al IAS Cogealac - muncește de 48 de ani pe câmp. La cei 71 de ani ai săi și în ciuda problemelor de sănătate, nu se îndură să abandoneze această activitate deosebit de grea și solicitantă. 
"Sunt la treierat, la orz - mi-a răspuns, când l-am sunat pe mobil. Am cultivat doar 10 hectare. Mâine intru cu secerișul la grâu; sunt aproape o sută de hectare. Recolta de anul acesta reprezintă cam 60% din producția de anul trecut. Și calitatea e mai slabă, căci bobul nu s-a dezvoltat normal. În toată zona Cogealacului, situația este aceeași. N-avem ce face! Să dea Dumnezeu să ne scoatem măcar cheltuielile!"


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4206 secunde