Fermierii dobrogeni seamănă grânele în praf și-n pulbere

Pe câmpiile Dobrogei, tractoarele, plugurile și semănătorile muncesc din greu. N-au odihnă din zori și până la asfințit. Suntem în plină campanie de însămânțare a culturilor de toamnă.

Lucrul merge greu, foarte greu, căci pământul e tare ca piatra. Seceta s-a instalat în tărâmul dintre Dunăre și Marea Neagră, cu puțin înainte de recoltatul rapiței, grâului, orzului și ovăzului și n-a mai vrut să plece. Soarele și vânturile care au suflat din toate direcțiile nu s-au lăsat până n-au stors și ultima picătură de apă din sol.

Seceta din ultimii trei ani demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, necesitatea perdelelor forestiere și a refacerii sistemului de irigații.

v v v

"Marea majoritatea a fermierilor aproape că nu pot semăna. După ce au recoltat floarea soarelui și porumbul, aproape că nu se poate ara, nu se poate pregăti terenul pentru semănăturile de toamnă. Din cauza secetei, circa 90% dintre cei ce au semănat rapiță prin părțile noastre au întors-o", îmi spune Gheorghe Lămureanu, fermier și vicepreședinte al Ligii Agricultorilor Privați.

Lămureanu conduce ferma Agroterra, din comuna Agigea, o unitate reprezentativă a agriculturii românești, care exploatează o suprafață de 1.180 ha de teren.

"În această toamnă vom semăna 700 de hectare cu grâu și 240 de hectare cu orz. Lucrările vor mai dura două - trei săptămâni.

Rapița de pe cele 250 de hectare semănate în vară am întors-o mai mult de jumătate, cultura fiind compromisă din cauza secetei", îmi spune interlocutorul meu, cu tristețe în glas.

În schimb, este mulțumit de recolta de porumb și floarea soarelui: "A fost bună pentru că am irigat." Trebuie spus că Agroterra este prima unitate agricolă din România care a reușit să construiască un sistem de irigații cu alimentare din Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Dar ce folos dacă recolta a fost bună, iar prețurile de achiziție au fost foarte proaste, spune fermierul. De la multinaționalele care dețin silozuri în portul Constanța, fermierii au primit 55 - 60 de bani pe kilogramul de porumb și 1,30 lei pe kilogramul de floarea soarelui. Puțin, mult prea puțin!

v v v

La cei 70 de ani ai săi, inginerul Gheorghe Perifan nu se îndură să se despartă de agricultură. Fostul director tehnic al IAS Cogealac muncește de 47 de ani pe câmp. Acum, conduce o fermă mult mai mică, de numai 150 de hectare.

Când l-am prins la telefon, se afla în plină activitate. Pe fundal, se auzea cum mormăia, îmbufnat, un tractor. Era pesemne supărat pe mine, ziaristul, că îl țin pe inginer din treabă.

"Semănăm în praf. Punem sămânța în pământ, dar stă ca în sac. Dacă nu dă ploaia, nu germinează. Rapița am semănat-o din luna august pe 30 de hectare și n-a răsărit până acum. Probabil că o vom întoarce. Acum însămânțăm 80 de hectare cu grâu și 30 hectare cu orz. Dumnezeu cu mila!", îmi spune Perifian.

Mă arăt curios: "Cum a fost recolta de porumb și de floare?" "Deși terenul nu e irigat, recolta a fost bună. Una peste alta, 2017 a fost un an bun pentru noi. Dar ce păcat dacă samsarii își bat joc de fermieri! Se vorbesc între ei cât să ne dea. Degeaba le spunem care sunt prețurile pe bursele internaționale de cereale. Nu vor să țină seama. Problema e că fermierii n-au alternativă și trebuie să accepte prețurile. Sunt strânși cu ușa. Trebuie să achite creditele, factura lucrărilor, motorina, sămânța, taxele și impozitele. Doar marii fermieri își pot permite să negocieze. Noi, cei mici, nu avem nicio șansă", răspunde inginerul.

Îl întreb: "De ce nu se unesc producătorii agricoli în cooperative de desfacere a producției, care pot negocia în condiții mai bune prețurile?" "Unii au făcut-o și acum au ajuns să se certe între ei", spune Gheorghe Perifan.

v v v

În timp ce discutam cu cei doi fermieri dobrogeni despre semănat, recolte și prețuri, prin "venele" portului Constanța se scurgeau cantități uriașe de cereale la export. Cinci nave încărcau, în total, 105.175 tone de grâu, patru nave - 83.050 tone de porumb, două nave - 69.830 tone de floarea soarelui, iar două nave - 69.700 tone de orz.

În rada portului, o navă aștepta să se elibereze dana, pentru a încărca 2.946 tone de grâu, iar alte cinci nave urmau să acosteze, pentru a încărca 115.000 de tone de porumb.

În următoarele două săptămâni, alte șapte nave și-au anunțat sosirea la Constanța, din care: cinci vor încărca 92.700 tone de porumb, iar două, 19.500 tone de grâu.