Europa scoate în afara legii paharele, farfuriile și tacâmurile din plastic, de unică folosință

490
Europa scoate în afara legii paharele, farfuriile și tacâmurile din plastic, de unică folosință - europascoatenafaralegiipaharelef-1558550734.jpg

Articole de la același autor

Epoca articolelor din plastic începe să apună. După ce ne-au invadat viața și mediul, după ce ne-au schimbat stilul de viață, determinându-ne să depindem de ele, tot mai multe obiecte din plastic de unică folosință sunt obligate să iasă din existența noastră.


După cum se știe, Uniunea Europeană se situează în fruntea ofensivei internaționale împotriva deșeurilor din plastic care poluează uscatul, râurile, lacurile și mările. În anul 2015 a adoptat o directivă împotriva pungilor din plastic, care, potrivit propriilor evaluări "s-a bucurat de succes și a avut drept consecință o schimbare rapidă în comportamentul consumatorilor."
Probabil că așa stau lucrurile în majoritatea statelor comunitar, dar în România, nici marile lanțuri de magazine, nici micile prăvălii de cartier n-au prea auzit de respectiva directivă. Continuă să introducă pe piață tone de pungi de plastic, determinându-i pe consumatorii români să rămână dependenți de ele. 


Pe data de 21 mai 2019, Consiliul UE a adoptat un set de măsuri împotriva altor produse din plastic. De această dată au fost interzise anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile.
De asemenea, au fost adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi, fabricate din plastic, precum și de aplicare a unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse, în vederea recuperării și reciclării. 


Pentru anumite sectoare de producție s-au introdus scheme de răspundere extinsă care să acopere costurile aferente eliminării unor deșeuri, cum ar fi: filtrele de tutun și echipamentele de pescuit abandonate.
În plus, s-a stabilit ca 77% din sticlele de plastic să fie colectate și reciclate până în 2025, iar în 2029 să se ajungă la o cotă de colectare de 90%. Începând cu anul 2025, sticlele PET trebuie să includă în proporție de 25% plastic reciclat, procentul urmând să ajungă la 30%, în 2030. Mai mult, producătorii de sticle din plastic au obligația să proiecteze o modalitate de atașare a capacelor la sticle.
Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.
Potrivit Comisiei Europene, aplicarea noilor măsuri va aduce beneficii mediului, dar și economiei, precum:
- evitarea producerii a 3,4 milioane de tone de CO2 echivalent;
- evitarea aducerii de daune mediului care s-ar ridica la 22 de miliarde euro până în 2030;
- economisirea de către consumatori a unei sume estimate la 6,5 miliarde de euro.
Din păcate astfel de măsuri pătrund greu în România, iar vina aparține în primul rând instituțiilor statului. Ele trebuie să ia măsuri pentru încurajarea colectării și reciclării deșeurilor, pentru dezvoltarea așa numitei economii circulare. În practică constatăm că numărul containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor este insuficient pentru a încuraja schimbarea comportamentului populației, vina aparținând, în principal, administrațiilor locale. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4007 secunde