Este sigură navigația în porturile românești?

r Intervenție reușită, la platforma de foraj marin "Ocean Endeavour"

Marea Neagră fierbe. Vântul suflă cu putere dinspre Nord. Rafalele ating viteza de 80 - 90 kilometri pe oră. Valurile uriașe aleargă spre țărmuri, lovind cu forță în diguri.

După luni de acalmie, sezonul furtunilor a venit la Marea Neagră. Din vremurile cele mai îndepărtate, navigatorii știu cât de capricioasă și periculoasă este marea noastră. Vântul se stârnește din senin, ridicând valuri amenințătoare.

Lanțul tragediilor navale

Multe dintre navele surprinse de furtună și-au găsit sfârșitul pe fundul mării. Constănțenii au vie în memorie tragedia navelor "Sadu", din 2 decembrie 1988, "Paris" și "Yiu - Xiu", din 4 ianuarie 1995.

Aproape în fiecare an, Marea Neagră și-a luat tributul. În timpul furtunii din 11 noiembrie 2007, în apropierea strâmtorii Kerch, cel puțin șase navigatori au murit, după ce patru nave s-au scufundat și un tanc petrolier s-a rupt în două, deversând 2.000 tone de petrol în mare.

Pe 19 ianuarie 2008, "Sergei Skadovsky", o navă ucraineană încărcată cu cereale, s-a scufundat în Marea de Azov, la 40 de mile de strâmtoarea care face legătura cu Marea Neagră.

Pe 27 septembrie 2008, la 10 - 15 mile de coasta de nord a Bulgariei, cargoul de 5.000 tdw "Tolstoy", sub pavilion nord-coreean, încărcat cu fier vechi, a fost surprins de o furtună. S-a scufundat și odată cu el au pierit cei 13 membri ai echipajului.

Pe 7 februarie 2011, nava de mărfuri generale "Grigoriy Petrovskiy" se afla în rada exterioară a portului georgian Poti, când a fost surprinsă de furtună. Vasul a fost împins pe un dig, unde s-a rupt în două și s-a scufundat.

Pe 13 februarie 2011, pe o mare agitată, cargoul "Besiktaș" s-a rupt în două, în apropierea portului rusesc Soci.

În timpul furtunii din 4 decembrie 2012, cargoul "Volvgo-Balt 199", încărcat cu cărbune, s-a răsturnat și s-a scufundat în Marea Neagră, la 18 mile de Istanbul. Trei marinari au fost dați dispăruți, iar doi s-au înecat.

Pe 31 ianuarie 2012, tot pe furtună, cargoul de 2.850 tdw "Vera", sub pavi-lion Cambogia, încărcat cu fier vechi, s-a scufundat în apropiere de Eregli, Turcia. Șapte marinari și-au pierdut viața, iar alți patru au fost salvați.

Salvată de remorchere și piloți

Pot fi prevenite astfel de tragedii? Cât de sigure sunt porturile românești pentru nave? Dispune România de mijloace de intervenție pentru salvarea marinarilor și navelor aflate în dificultate? Ce măsuri a luat Autoritatea Navală Română pentru desfășurarea navigației în condiții de siguranță?

Paul Brânză, directorul cu siguranța navigației din cadrul ANR, afirmă: "Porturile românești reprezintă un adăpost sigur pentru nave, fiind bine protejate de diguri. Chiar în acest an a fost finalizată prelungirea digului de larg a portului Constanța, astfel că terminalul de containere CSCT și întreaga zonă de sud sunt protejate de valurile de larg."

Pentru evitarea accidentelor navale, ANR pune baza pe prevenție. Se urmărește situația meteo, iar navele sunt anunțate din timp să ia măsuri de siguranță. Pe timp de vânt puternic, de furtună, navele sunt lăsate să intre în radele interioare ale porturilor, la adă-post, iar navigația este suspendată.

"În aceste zile, ofițerii ANR au inspec-tat toate vapoarele din porturi, navă cu navă. S-a verificat dacă au fost luate măsurile de siguranță necesare în aceste condiții" - a precizat Paul Brînză.

La rândul lor, agenții economici portuari au obligația de a lua măsuri de siguranță pe platformele de lucru, pentru evitarea accidentelor.

În dimineața zilei de 17 ianuarie 2016, a fost necesară intervenția Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime cu cinci remorchere (patru de 40 tf și unul de 20 tf) și piloți pentru a pune în siguranță platforma de foraj marin "Ocean Endeavour", aflată în dana 112. Potrivit Căpităniei de la Constanța Sud, din cauza furtunii, legăturile de la cheu ale platformei se largaseră, existând pericolul produceri unor evenimente. Datorită actualului mod de organizare a serviciilor de remorcaj și pilotaj, autoritatea portuară are la dispoziție un număr mare de remorchere și piloți pentru orice intervenție.

În cazul tragediilor navale, ANR nu se poate baza decât pe flota companiei Grup Servicii Petroliere și pe remorcherele puse la dispoziție de companiile de remorcaj, prin intermediul CNAPMC.

Capacitatea tehnică de intervenție a statului continuă să fie debilă. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare - ARSVOM nu dispune de o navă specializată în acțiuni de salvare, iar bătrânul remorcher "Hercules" (construit în 1988), care poate ieși pe o mare de forța 7- 8, în larg, se află în șantier, la reparații.

Pe data de 17 ianuarie 2016, în porturile maritime românești se aflau 33 de nave la operare, din care: 28 în portul Constanța, 4 la Midia și una la Mangalia. În danele neoperative se aflau alte 35 de nave, din care: 5 nave în conservare, 16 nave la reparații, 12 nave în alte scopuri și 2 nave la adăpost de furtună. În rada exterioară se aflau 5 nave.