E timpul să înceapă debirocratizarea României!

de Ion TIȚA-CĂLIN Marţi, 19 Noiembrie 2019 396
Omul este efemer și nu putem schimba noi legile firii, spuneau anticii. În schimb, instituțiile pământene par a fi eterne. De ce? Pentru că toate au la bază birocrația, o realitate aflată deasupra indivizilor, despre care sociologul german Max Weber spunea că reprezintă modul cel mai eficient și mai rațional în care se poate organiza activitatea umană. 


Din antichitate și până astăzi, birocrația a supraviețuit crizelor, cataclismelor, revoluțiilor și războaielor, crescând, înflorind și rodind. Oamenii au fost doar consumabile în uriașul mecanism social. 


Amnezia organizațională 
Stimați cititori, cercetările sociologice au pus în evidență faptul că, pe măsură ce trece timpul, organizațiile birocratice au tendința de a „uita” motivul pentru care au fost înființate și fac un scop în sine din propria existență. 


Există numeroase exemple de „amnezie organizațională”. Cel mai elocvent este al Fondului Proprietății de Stat, actuala Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Instituția ar fi trebuit să își încheie misiunea la zece ani de la nașterea sa, dar continuă să existe, tocând importante resurse și nedând semne că va trage obloanele vreodată.


Exemple de îndepărtare de la rolul social pentru care au fost înființate găsim în mai toate instituțiile. În ultimii 30 de ani, structurile statului s-au extins, au făcut pui, au crescut în complexitate, înghițind tot mai multe resurse. Multe dintre ele duc o existență parazitară, lucrând mai mult în interes propriu și prea puțin în serviciul societății. 


Sub presiunea opiniei publice ori a mediului de afaceri și din considerente electorale, mai toate guvernele au promis că vor debirocratiza instituțiile statului, dar rezultatul a fost, de fiecare dată, exact pe dos. La fiecare schimbare a puterii, au fost create ministere noi, autorități și agenții noi, departamente, servicii și compartimente noi, posturi în plus, pentru a potoli foamea tuturor activiștilor de partid și lipitorilor de afișe electorale. S-a produs nu numai o birocratizare excesivă, ci și o deprofesionalizare agresivă a instituțiilor statului. 


Aserviți birocrației 
Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, a cărei reformă a fost făcută pe bani grei, de la Banca Mondială! S-a redus cât de cât birocrația, s-a îmbunătățit relația cu contribuabilii, a crescut gradul de colectare a taxelor și impozitelor? Primii care au criticat-o pentru slaba eficiență și pentru controalele abuzive au fost chiar guvernanții. 


Declarațiile pe care trebuie să le întocmească agenții economici se înmulțesc, se complică și ridică tot mai multe probleme de înțelegere la completare. În loc să fie simple ca bună ziua, declarațiile respective necesită vaste cunoștințe de… enigmistică fiscală. Drept urmare, ANAF s-a văzut nevoită să elaboreze ghiduri de completare pentru fiecare declarație. 


După cum am arătat și cu alt prilej, una dintre prejudecățile ce stau la baza sistemului fiscal românesc (dar nu numai a lui) este că activitatea de contabilitate din cadrul societăților comerciale se organizează în interesul statului. Este total greșit. 
Contabilitatea trebuie să servească, în primul rând, agentului economic. Ea este instrumentul care îl ajută în buna gestionare a afacerii, în atingerea scopului: vânzarea produselor sau serviciilor pe piață și obținerea unui profit cât mai mare. 
Satisfacerea intereselor statului este subsidiară. Taxele și impozitele nu pot fi achitate, dacă agentul economic nu își îndeplinește scopul. 


Statul a deturnat contabilitatea firmelor de la rolul său fundamental, aservindu-și-o. A obligat-o să se complice, să se birocratizeze, să devină un scrib care ține evidența zecilor de taxe, impozite, contribuții și tarife percepute de stat. 


Sistemul contabil actual este extrem de greoi și foarte costisitor. La nivel național, sute de mii de contabili și economiști sunt mobilizați pentru a plimba datele financiar-contabile prin circa 400 de conturi, pentru a produce, lună de lună, mii de tone de evidențe, rapoarte, note de justificare, declarații, borderouri, balanțe. E o producție care nu hrănește pe nimeni și nu ține de cald nimănui. E o risipă imensă de resurse materiale și umane, pe care în ultimă instanță o suportă consumatorul final. 


O lovitură cruntă
Până și sistemul de învățământ este afectat de birocratizarea excesivă. 


Regulamentele școlare prevăd pentru fiecare unitate de învățământ obligativitatea înființării a șapte comisii. Acestea sunt dublate sau chiar triplate de comisii ocazionale și temporare, înființate pe baza altor ordine, note sau prevederi. În zilele noastre, profesorii din România sunt obligați să întocmească o mulțime de situații și raportări care nu folosesc nimănui. 
Dintre guvernele ultimilor 30 de ani care au promis că vor diminua birocrația, singurul care a făcut cu adevărat ceva este Guvernul Orban. Reducerea numărului de ministere de la 26 la 16 reprezintă o lovitură cruntă dată birocrației. Prin această măsură, au fost desființate o mulțime de posturi de plimbători de hârtii și au fost eliminate zeci sau sute de raportări inutile. 
Va urma restructurarea agențiilor și instituțiilor din subordinea ministerelor și reorganizarea muncii pe criterii de eficiență. 
Nici Educația nu este uitată. Ministrul Monica Anisie a declarat că toate comisiile școlare vor fi desființate împreună cu hârtiile pe care profesorii sunt obligați să le completeze. 


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei