Dunărea ar putea deveni "autostrada" Europei

1174
Dunărea ar putea deveni

Articole de la același autor

Potențialul de transport al Dunării este folosit în proporție de numai 1,8%, susținea conducerea Ministerului Transporturilor în anul 2013. Lucrurile nu stau mai bine nici astăzi, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare.

De ce este Dunărea atât de puțin utilizată? Cauzele sunt numeroase: neasigurarea adâncimii minime de navigație de 2,5 metri pe întreg parcursul anului, lipsa facilităților de operare din numeroase porturi fluviale, conexiunile proaste ale unor porturi cu rețelele rutiere și feroviare, parcul de nave îmbătrânit și neadecvat pentru navigație în condițiile adâncimilor scăzute, numărul mult prea mic de unități navale specializate în transportul containerelor, insuficiența mijloacelor pentru deblocarea Dunării de ghețuri etc.

v v v

Ieri, în sala de conferințe a hotelului Del Mar din Mamaia, a avut loc un workshop organizat în cadrul programului Daphne, la care au participat entități din România, Ungaria, Bulgaria, Croația, membre în consorțiul proiectului.

Evenimentul a fost deschis de Nicolae Dan Tivilichi - directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Proiectul Daphne (rețeaua porturilor dunărene) a fost lansat la 1 ianuarie 2017. Are douăzeci și trei de parteneri din nouă țări din regiunea Dunării. Este unul dintre cele 54 de proiecte aprobate, din cele 547 de cereri depuse inițial, și este co-finanțat de Programul Transnațional Dunărea.

Scopul său este îmbunătățirea performanțelor porturilor dunărene, astfel încât să devină centre economice de succes. Proiectul abordează teme precum: legislația portuară, sursele de finanțare, administrarea și managementul portuar, dezvoltarea portuară, strategia portuară și formarea unei rețele a porturilor dunărene.

Obiectivul său va fi atins prin colaborarea dintre entitățile publice și private din țările aflate de-a lungul Dunării, Austria, România, Ungaria, Croația, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Moldova și Ucraina, respectiv: ​​ministere, administrații portuare, utilizatorii portuari, firme de consultanță specializate, companii de logistică, ONG-uri și universități.

Consorțiul își propune să contribuie la reducerea treptată a decalajelor existente între cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului. Potrivit inițiatorilor programului, multe dintre porturi au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioase, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate.

Pentru ca porturile dunărene să poată oferi un nivel similar de servicii și să utilizeze tehnologii comparabile, în regiune va avea loc un vast proces de transfer de know-how, dinspre porturile avansate spre cele mai puțin dezvoltate. Acțiunile de modernizare vor include măsuri privind ecologizarea porturilor, utilizarea, furnizarea și distribuția de energie alternativă. Nu va fi uitat nici factorul social. Nevoile și așteptările lucrătorilor portuari vor fi luate în considerare la revizuirea strategiilor de afaceri portuare.

Inițiatorii proiectului doresc ca porturile dunărene să devină centre logistice performante, care să ofere servicii de înaltă calitate și informații detaliate în timp real, privind transporturile în curs de desfășurare. Pentru a realiza acest lucru, vor fi aplicate soluții IT inovatoare în regiune, respectiv un Port IT Community System pentru porturile dunărene, similar celor deja utilizate în unele porturi maritime și fluviale europene. Partenerii Daphne vor lucra la crearea acestui sistem și îl vor testa prin acțiuni pilot.

Consorțiul va introduce un model de schemă de ajutor de stat pentru facilitarea investițiilor private în regiune. Vor fi făcute, de asemenea, recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, a proceselor portuare și a aspectelor de management portuar.

Pe baza exemplelor din regiunea Rinului, va fi elaborată politica "Portului verde", punându-se astfel bazele programelor naționale și pentru alte inițiative ale UE menite să îmbunătățească performanța porturilor din punct de vedere al mediului, ca hub-uri multi-modale.

Prin poziția sa, portul Constanța joacă un rol important în cadrul proiectului Daphne. Experiența Administrației Porturilor Maritime Constanța este apreciată ca fiind extrem de valoroasă pentru porturile și flota de la Dunăre.

Liderul proiectului Daphne este Pro Danube International. Bugetul total al proiectului este de 2.985.406,15 euro, din care contribuția FEDR se ridică la 2.415.219,77 euro, iar cea a IPA ajunge la 122.375,77 euro.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3648 secunde