Cum va arăta portul Constanța în 2020? Dar în 2030?

1303
1
Cum va arăta portul Constanța în 2020? Dar în 2030? - portconstantaauto1-1352399439.jpg
Portul Constanța va avea un nou Master Plan, un nou plan de dezvol-tare. Cel vechi, care datează de la începutul deceniului trecut, și-a înde-plinit menirea și este, deja, depășit. 


Licitație pentru Master Plan 
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța organizează licitația pentru contractul de "asistență tehnică pentru elaborarea Master Planului portului Constanța". Acesta va avea în vedere orizonturile de timp 2020, 2030 și 2040. Potrivit caietului de sarcini, consultantul selectat va trebui să realizeze: diagnoza situației existente; analiza cererii de transport; definirea și evaluarea planurilor alternative și selectarea Master Planului preferat de beneficiari; strategia de dez-voltare a portului Constanta; studii, rapoarte și avize de mediu.
Valoarea estimată a achiziției este de 8.697.200 lei fără TVA, finanțarea fiind asigurată din fonduri de la Uniunea Europeană și de la bugetul de stat. Ofertele vor fi deschise pe 28 noiembrie 2012.


Unde s-au înșelat japonezii
De-a lungul existenței sale, portul Constanța a beneficiat de mai multe planuri de dezvoltare. Primul Master Plan cu patent străin este cel din 2001, realizat de consultantul japonez JICA. Scopul lui a fost să direcționeze investițiile portuare, până în 2020. Creșterea activității portuare urma să se realizeze pe seama tranzitului, a atragerii fluxurilor de mărfuri dintre Europa Centrală și Asia.
Ce s-a realizat din strategia gândită de JICA? Dintre investițiile prefigurate de Master Planul japonez s-au materializat: termina-lul de containere de la Constanța Sud, cel de pasageri din portul vechi, terminalul ferry-boat pentru transportul de truck-uri și pasageri, terminalul de import - export - tran-zit de autoturisme, cel de barje și podul rutier care leagă cele două zone ale portului (aflat în construcție).
Multe alte idei de investiții au fost abandonate, necesitatea lor nefiind confirmată de evoluția economică. Printre ele se numără: terminalul de fructe și cel de suc de portocale, terminalul de mărfuri grele și agabaritice din portul nou, terminalele de cherestea și de cereale de pe molul III Sud.
Echipa JICA considera că zonele portului Constanța trebuie să treacă printr-un proces de specializare. Portul vechi ar fi trebuit să-și limiteze activitatea la traficul de pasageri și la asigurarea birourilor pentru afaceri, iar celelalte zone să găzduiască viitoarele terminale de containere, cereale, produse  din oțel, barje, cherestea alături de cele deja existente (de minereu, țiței și produse petroliere). 
Piața, concurența au obligat admi-nistrația portuară și operatorii să nu țină cont de viziunea japoneză. Din start s-a renunțat la specializarea îngustă a companiilor și terminalelor. Astăzi, zona de nord a portului arată ca o pădure de silozuri de cereale, iar operatorii manipulează orice: produse chimice, fier vechi, cherestea, laminate, mașini, utilaje, materii prime siderurgice, cereale. Pentru agenții economici, aceasta este condiția supraviețuirii. 
Evoluția traficului de mărfuri a depășit cu mult prognozele japonezilor. Pentru 2010, ei au prevăzut un trafic de cereale de 6,3 milioane tone, iar pentru 2020, de 8,5 milioane tone. Astăzi, putem spune că previziunile lor au fost pesimiste. Traficul de cereale și semințe uleioase s-a ridicat la 13,821 milioane tone, în 2010, și 11,458 milioane tone, în 2011. Iar în primele nouă luni din acest an, a ajuns la 10,829 milioane tone.


Pariul cu agricultura și petrolul
Portul Constanța are nevoie de investiții și de o strategie adusă la zi, care să le direcționeze. Viitorul Master Plan va trebuie să aibă în vedere câteva direcții principale. Exploatarea uriașelor resurse de petrol și gaze din Marea Neagră, după anul 2020, și reporni-rea celor șase rafinării scoase din funcțiune, vor provoca explozia trafi-cului de hidrocarburi în portul Constanța. Atunci, vor fi necesare unul sau mai multe terminale de gaze lichefiate și încă un terminal petrolier, pe lângă cel existent, care va trebui să se modernizeze până atunci. 
Investițiile din agricultura Româ-nei, Serbiei și Ungariei, îndeosebi cele din irigații, vor duce la dublarea traficului de cereale până în 2025. Actualele silozuri vor deveni neîncăpătoare și vor fi necesare noi investiții. Până în 2020, România va relua exportul de fructe și legume. Nu vor fi necesare terminale specializate, întrucât vor fi utilizate containere frigorifice. 
Pe măsură ce rețeaua de autostrăzi va crește și căile ferate vor fi modernizate, traficul de mărfuri containerizate și cel de ferry-boat vor lua amploare. Actualele termi-nale specializate pot face față creșterii din următorul deceniu. 
Relansarea traficului fluvial din portul Constanța depinde de asigurarea adâncimilor optime de navigație pe Dunăre, pe tot parcur-sul anului, dar și de dezvoltarea infrastructurii porturilor dunărene. Dacă în următorii zece ani se vor face investițiile necesare, traficul se va dubla până în 2020, în special pe seama cerealelor și mărfurilor containerizate.
Eu sunt gata să pariez că, până în 2020, portul Constanța va atinge un trafic de 80 milioane tone pe an, iar până în 2030, va ajunge la 100 de milioane de tone. 


Comentează știrea

dorel
9 noiembrie 2012
master planul port constanta

master planul facut gratuit de japoneji e foarte bun ,specializarea e necesara dar interesele operatorilor din zona de nord si presiunile care s-au facut si se fac nu doresc acest lucru.un port modern are terminale specializate.cine opreste realizarea terminalui propus pentru cereale in molul 3 cu finantarea apc sau a terminalului de fructe.nimeni ,e nevoie devointa si competenta.nu cred ca se poate realiza un master plan mai bun,au lucrat peste 20 de persoane timp de peste 2 ani,s-a investigat la fata locului posibilele conexiuni ale portului cu tarile din zona.nu cred ca exista o firma mai buna.si e bine sa nu fie din europa,in special sa nu fie olandeza.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3007 secunde