Cum se schimbă economia și viața cotidiană după Acordul de la Paris

Data de 12 decembrie 2015 va intra în istoria omenirii ca Ziua Acordului de la Paris. Este pentru prima oară când 195 de state au decis să acționeze împreună pentru a menține încălzirea globală sub limita de 2 grade Celsius.

În discursul ținut cu prilejul adoptării, Ban Ki-moon, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, a apreciat acordul ca fiind "un triumf monumental pentru oameni și planeta noastră".

Toate țările au fost de acord asupra riscurilor pe care încălzirea globală le are asupra planetei și au decis să-și unească eforturile pentru a o limita la 1,5 grade Celsius. Acordul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 55 de state, care contribuie la cel puțin 55% din emisiile globale de gaze în atmosferă. Prevederile sale vor fi revizuite din cinci în cinci ani, începând din 2018.

Obligațiile ce decurg din acord privesc atât guvernele, mediul privat, cât și fiecare cetățean. Toate entitățile vor trebui să prevadă în programele și activitatea lor măsuri de combatere a emisiilor de gaze în atmosferă, să adopte soluțiile climatice existente și pe cele ce vor veni.

Acordul va avea un impact major asupra economiei mondiale și vieții de zi cu zi. În primul rând, omenirea va trebui să renunțe la industriile energofage și generatoare de poluare. În ultimele trei decenii, s-a produs un proces de transfer a acestora dinspre Occident spre statele subdezvoltate. Pe viitor, respectivele industrii trebuie să lase locul altora prietenoase față de mediu, iar pentru aceasta se prevede o finanțare de 100 de miliarde de dolari.

Revoluția energetică va continua. Rolul cărbunelui și petrolului în generarea electricității, a puterii calorice și motrice se va reduce dramatic, lăsând locul gazelor naturale și petroliere, energiei solare, eoliene și nucleare.

În domeniul transporturilor, omenirea va trebui să limiteze transportul rutier, înalt poluant în favoarea celui pe apă și pe calea ferată.

Transportul maritim, de care depinde 90% din comerțul internațional de mărfuri, va suferi o puternică schimbare. Reglementările privind emisia de gaze în atmosferă, dar și controalele se vor înăspri. Armatorii vor fi obligați să construiască nave eficiente energetic și puțin poluante, nave acționate hibrid ori propulsate cu gaze petroliere sau naturale. Noile standarde de mediu vor trimite flote întregi la fier vechi și vor da un impuls construcțiilor navale. La rândul lor, porturile lumii vor trebui să construiască terminale de gaze liche-fiate pentru aprovizionarea noilor tipuri de nave.

Transportul rutier de mărfuri pe distanțe medii și lungi va fi constrâns să dispară. Se va dezvolta transportul intermodal, în cadrul căruia transportul rutier se va realiza pe distanțe scurte, de la centrele logistice la destinațiile apropiate.

Transportul de călători pe distanțe mari va ceda locul trenului și avionului. Transportul în comun va câștiga teren în detrimentul celui cu automobilul personal. Statele lumii vor recurge la măsuri de constrângere administrativă și fiscală pentru a reduce numărul de vehicule personale care emit gaze în atmosferă. În schimb va fi încurajată expansiunea autovehiculelor acționate cu LPG și electrice, iar rețelele de alimentare a acestora vor lua locul stațiilor petroliere. Pe de altă parte, vor fi impulsionate cercetările privind automobilul solar și cel acționat cu hidrogen.

Transporturile feroviare și pe apele interioare se vor relansa. Investițiile în modernizarea căilor ferate existente, în construcția altora noi, în reamenajarea cursurilor de apă vor lua avânt. Se va investi în trenurile electrice rapide și în construcția de nave fluviale prietenoase față de mediu. Vor fi înființate noi centre logistice pentru transportul inter-modal, care vor avea și obiective legate de mediu.

Modul de locuit se va schimba radical. Casa "verde", independentă și eficientă energetic se va impune cu sprijinul statului. Vor fi introduse noi norme în proiectarea și construcția locuințelor, în alegerea și utilizarea materialelor de construcție, în dotarea lor cu instalații de încălzit. Locuințele vechi vor fi sprijinite să-și modifice coeficienții termici.

Omenirea va regândi modul de alimentație și va căuta alternative la carnea animală. Zootehnia, care contribuie substanțial la emisia de gaze în atmosferă, va fi determinată să reducă efectivele de animale, ceea ce va conduce la scumpirea cărnii. În schimb, se vor dezvolta pescuitul și acvacultura. Popoarele vor descoperi calitățile nutritive ale insectelor și larvelor și vor dezvolta o nouă activitate agricolă.

Acordul de la Paris își va pune amprenta asupra cercetării științifice, a învățământului și ocupațiilor. Oamenii de știință își vor concentra energiile asupra noilor cerințe, școlile vor pregăti specialiști care să ducă la îndeplinire noile obiective ale industriei, transpor-turilor, construcțiilor și agriculturii, iar nomenclatorul de meserii se va îmbogăți cu noi ocupații.

Toate aceste schimbări au început de multă vreme, dar Acordul de la Paris le va accelera, ridicând toate barierele din calea lor.