Criza forței de muncă este departe de apogeu

713
Criza forței de muncă  este departe de apogeu - crizaforteidemunca-1537464174.jpg

Articole de la același autor

România se confruntă cu cea mai cruntă criză a forței de muncă din istoria sa. Un deficit atât de mare de brațe de muncă nu s-a mai întâlnit nici în anii ’60 – ’80, din secolul trecut, când a avut loc procesul urbanizării și industrializării României și se spunea "că toată țara e un șantier". Nu s-a mai întâlnit nici în perioada de boom economic, 2005 - 2008.

Astăzi, lipsa lucrătorilor calificați și necalificați se resimte în toate sectoarele de activitate, dar mai ales în construcții, în domeniul serviciilor IT, în agricultură, medicină, industria construcțiilor de nave, turism și comerț, fapt recunoscut până la nivel guvernamental.

Iată, dacă pe 12 septembrie 2016, Ministerul Muncii înregistra 18.676 de locuri de muncă vacante la nivel național, la o distanță de un an, pe 11 septembrie 2017, a raportat 24.027 de locuri de muncă vacante, iar pe 19 septembrie 2018, un număr de 29.690 locuri de muncă vacante. Într-un interval de doi ani, numărul acestora a crescut cu 58,97%.

Situația este, însă, mult mai gravă decât se vede din raportările oficiale, dat fiind faptul că foarte mulți agenți economici nu comunică locurile vacante la oficiile forțelor de muncă, încercând să se descurce fără ajutorul lor, prin intermediul anunțurilor din ziare și din mediul on-line.

Pe întreprinzătorii români îi așteaptă un viitor dramatic, având în vedere faptul că evoluțiile de pe piața muncii sunt încă departe de apogeu. La adâncirea crizei concură un număr foarte mare de factori.

În primul rând avem de-a face cu o scădere constantă a resursei demografice a României, ca urmare a reducerii numărului de nașteri și a migrației externe masive și continue a lucrătorilor calificați și necalificați. Grav este faptul că marea masă a celor ce pleacă să muncească în străinătate sunt tineri și familii tinere. Drept urmare, resursa demografică rămasă în țară suferă un fenomen de îmbătrânire și are un potențial mult mai redus de autoreproducere.

În același timp, se constată o accentuare a fenomenului parazitismului social. Numărul persoanelor care nu au muncit niciodată și care n-au de gând să se angajeze este în continuă creștere. 281.000 de români declarau în 2017 că vor să muncească, dar niciunul nu căuta un loc de muncă. Față de anul precedent, numărul lor era mai mare cu 19,5%.

Prăpastia dintre sistemul de învățământ și economia reală continuă să se adâncească. Școala românească este prea puțin interesată să se adapteze la cererea de specialiști de pe piața muncii, producând competențe de care nimeni nu are nevoie. Multe licee și facultăți s-au transformat în fabrici de diplome, neacoperite de competențe reale.

Astăzi, sistemul fiscal și cel salarial din România încurajează migrația forței de muncă. În urma așa-zisei revoluții fiscale, unui număr de 1,2 milioane de salariați, în special din sectorul privat, le-au fost diminuate salariile, iar alți 608.781 salariați sunt expuși riscului de diminuare.

Pe de altă parte, s-a produs o aplatizare excesivă a salariilor, ceea ce trădează existența unui dezechilibru grav în structura salarială. La 31 martie 2018, salariul de bază median din contractele de muncă era de 2.000 de lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal cuprindeau salarii de bază din intervalul 1.900 – 2.000 de lei. Această situație conduce la erodarea motivației muncii și încurajează instabilitatea forței de muncă.

Politica salarială promovată de guvernanții români a făcut ca lefurile lucrătorilor plătiți de la bugetul statului să le depășească pe cele din sectorul privat. În prezent, diferența dintre salariul mediu net pe economie încasat de bugetari, față de lucrătorii din economia privată, este de circa 800 de lei. Până în anul 2021, aceasta se va dubla. De aceea, alături de migrația externă a forței de muncă, a apărut migrația dinspre sectorul privat spre cel bugetar.

Pe acest fond, s-a intensificat și fenomenul racolării forței de muncă. Agenții economici își "fură" unul altuia lucrătorii, oferindu-le 5% - 10% în plus la salariu sau alte avantaje. În aceste condiții, singura soluție pentru atenuarea crizei este importul de lucrători asiatici.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 03 Ianuarie 2018
Stire din Social : Pensii mai mari, în 2018
Pagina a fost generata in 0.3341 secunde