Creditul bancar a uitat de vremurile când era motorul economiei românești

de Ion TIȚA-CĂLIN Vineri, 26 Iulie 2019 132
Anii când creditul bancar era motorul creșterii economice în România au trecut de mult. Astăzi, sistemul bancar românesc continuă politica de prudență excesivă, inspirată de criza economico-financiară din perioada 2008 - 2013, dar și de legea „dării în plată”. 


Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din decembrie 2018 de Guvernul Dăncilă au amorțit piața împrumuturilor bancare. Instituirea așa-zisei taxe pe lăcomie, în fapt o măsură de suprataxare a instituțiilor de creditare, a fost privită ca o amenințare la adresa sistemului bancar românesc. 


Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe colo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.


În zilele noastre, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică. Influența ei se simte mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. 


Populația, clientul preferat al bancherilor 
La 30 iunie 2019, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 262.230,8 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2018, suma era cu doar 3,32% mai mare, fapt ce demonstrează că, în continuare, creditarea stă în amorțire. 
Structura ei, în iunie 2019, arată că se menține neîncrederea în moneda națională, a cărei eroziune a început sub impactul OUG 114, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție. 
Dacă la finele anului 2018, creditele în lei dețineau o pondere de 65,36% în totalul creditării, după primele șase luni ale anului 2019, ponderea lor a urcat extrem de puțin, până la 65,99%. La 30 iunie 2019, creditele în moneda noastră națională însumau 173.041,6 milioane de lei. 


Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 52,36% din totalul creditării, respectiv la 137.302,5 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 44,19% din total, însumând 115.882,9 de milioane echivalent lei.


În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 55,82%, fiind de 76.643,9 milioane echivalent lei. 
Creditele pentru consum, în sumă de 59.000 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 42,97%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%. 
Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii iunie 2019, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 7.415,6 milioane echivalent lei, reprezentând 2,83% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,72 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%. 


În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 30 iunie 2019, credite în valoare de 10.058,7 milioane echivalent lei, din care 2,57% erau restante. Populația deținea 56,66% din totalul împrumuturilor (5.699,3 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 43,94% (respectiv 4.328,9 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,48% au fost obținute pentru locuințe, iar 38,11% pentru consum. 


Economisirea stagnează 
Economisirea bate pasul pe loc. La 30 iunie 2019, depozitele (în lei și valută) au totalizat 174.356 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 0,58% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2018. În timp ce economiile în lei au sporit cu doar 0,07%, cele în valută s-au majorat cu 1,59%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 8,41%, ajungând la 6.263,9 milioane echivalent lei. Dar dacă depozitele în valută au făcut un salt de 24,13%, cele în lei s-au diminuat cu 3,94%. 


Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei