Cine e vinovat de prăbușirea traficului de mărfuri în porturile maritime românești?
Articole de la același autor
Cum vrea statul să spargă blocajul financiar
25 Februarie 2017
Daewoo vinde în grabă, pentru a se salva de la faliment
15 Martie 2017
Populația va declara toate bunurile și veniturile la Fisc, în vederea impozitării globale
18 Februarie 2017
Primăria Constanța a stabilit un record absolut
11 Martie 2017
Fiscul vinde terenuri, autovehicule și ambarcațiuni la preț de chilipir
10 Februarie 2017
De un sfert de veac scriu cronica portului Constanța. Am consemnat frământările portuarilor, lupta lor pentru privatizarea și modernizarea companiilor de operare, evoluția traficului de mărfuri, de pasageri și a investițiilor, a serviciilor de siguranță a navigației, am descris competiția cu celelalte porturi de la Marea Neagră. S-au întâmplat și bune, și rele în această lungă perioadă, dar nicând traficul de mărfuri n-a înregistrat o scădere atât de abruptă, cum s-a întâmplat în primele două luni din această iarnă.
Iată, în intervalul 1 ianuarie - 28 februarie 2017, cele trei porturi maritime românești - Constanța, Midia și Mangalia - au înregistrat o prăbușire cu 21,08% a traficului total de mărfuri, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Vă dați seama ce înseamnă acest lucru? Întreaga industrie portuară, toți agenții economici portuari au fost grav afectați, iar pe lângă ei au avut de suferit firmele care le prestează servicii și întreaga economie a județului.
Am fost tentat să blestem iarna grea, care a înghețat Dunărea și a îngropat autostrăzile și căile ferate sub nămeți, izolând porturile maritime românești de restul țării și de continent. Dar luând aminte la evoluția porturilor rusești și ucrainene în cele două luni, mi-am spus că ar fi nedrept. Deși au ierni mai aspre decât noi, porturile rusești din bazinul Azov - Marea Neagră au raportat o creștere de 3,6% a traficului, iar porturile ucrainene, același nivel al fluxurilor de mărfuri ca și în primele două luni ale anului trecut.
Dacă rușii și ucrainenii au ierni mai grele decât la noi, de ce doar porturile românești au fost lovite așa de rău de iarna care tocmai s-a dus? Explicația este simplă: conexiunile rutiere, feroviare și fluviale ale porturilor maritime din Rusia și Ucraina funcționează și pe timp de iarnă.
Cele ale porturilor românești au mari probleme chiar și în mijlocul verii; ba seceta face să scadă adâncimile de pe Dunăre sub cotele de navigabilitate, ba se dilată prea mult șinele și trenurile sunt nevoite să circule cu restricții de viteză, sub 30 de kilometri pe oră, ba crapă asfaltul autostrăzilor și avântul TIR-urilor cu marfă se poticnește în mulțimea gropilor.
Este clar: degeaba dăm vina pe biata iarnă, când de fapt ar trebui să arătăm cu degetul spre Guvernul României, care trebuie să facă investiții în autostrăzi, în întreținerea și modernizarea căilor ferate, în lucrări de dragaj pe Dunăre și în spărgătoare de gheață.
Cu toată amărăciunea adunată în suflet, trebuie să-mi duc la bun sfârșit misiunea de cronicar și să prezint, în continuare, cum a evoluat traficul în porturile maritime, în acest debut de an.
Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat 6.646.478 tone de mărfuri, cu 21,08% mai puțin față de ianuarie - februarie 2016. Traficul maritim a fost de 5,74 milioane tone, în scădere cu 13,29%. În schimb, cel fluvial, a înregistrat doar 0,80 milioane tone, fiind în scădere cu… 55,31%, fapt ce confirmă concluziile pe care le-am exprimat mai sus.
După cum veți constata, foarte puține grupe de mărfuri au înregistat o dinamică pozitivă. Au fost în creștere față de anul precedent următoarele:
- semințe uleioase - 169.318 tone (+10,92%);
- produse chimice - 116.135 tone (+18,41%);
- produse alimentare - 87.440 tone (+8,85%);
- echipamente, mașini - 32.916 tone (+30,25%);
- ciment - 15.140 tone (creștere de 3,12 ori);
- animale vii - 9.598 tone (+12,47%);
Au fost în declin următoarele grupe de mărfuri:
- cereale - 1.827.539 tone (-17,84%);
- petrol brut - 1.051.399 tone (-1,60%);
- articole diverse - 949.413 tone (-11,56%);
- produse petroliere - 690.056 tone (-37,50%);
- minereuri și deșeuri neferoase - 490.477 tone (-23,90%);
- îngrășăminte - 338.537 tone (-45,79%);
- produse metalice - 332.761 tone (-0,48%);
- minereuri de fier și fier vechi - 281.683 tone (-39,06%);
- cărbune - 174.274 tone (-49,06%);
- lemn, plută - 51.576 tone (-49,93%);
- minerale brute sau prelucrate - 20.485 tone (-64,37%);
- celuloză și deșeuri de hârtie - 6.808 tone (-48,25%).
Constanța - cel mai mare port românesc - a manipulat 5.746.121 tone de mărfuri, în scădere cu 19,20%. Traficul de containere a totalizat 949.386 tone, respectiv 101.567 TEU, în scădere cu 11,56%, respectiv 2,68%.
Portul petrolier Midia prezintă o diminuare și mai mare a traficului. În primele două luni din 2017 a derulat 890.721 tone, cu 30,11% mai puțin decât în perioada de referință din anul precedent. Iar micuțul port Mangalia a manipulat doar 9.636 tone de mărfuri, cu 72,99% sub nivelul atins în ianuarie- februarie 2016.
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 36,4 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 3,6%. Novorossiysk - cel mai mare port al Federației Ruse - a manipulat 21,9 milioane tone de mărfuri, la același nivel înregistrat și anul trecut. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Kavkaz - 2,9 milioane tone (+8,0%), Taman - 2,4 milioane de tone (+15,3%), Rostov pe Don - 1,4 milioane tone (+5,1%), Kerch - 1,2 milioane tone (+17,6%), Tuapse - 4,4 milioane tone (+15,3%).
Porturile maritime ale Ucrainei au derulat 19,84 milioane de tone de mărfuri, cantitate egală cu cea din anul precedent. Traficul de containere a totalizat 100.484 TEU, fiind în creștere cu 58,3%. Portul Odessa a manipulat 4,15 milioane de tone de mărfuri, cu 9,6% mai mult decât în 2016. Traficul de mărfuri containerizate din acest port a fost de 565.800 tone, respectiv, 46.711 TEU, în creștere cu 0,1%, respectiv 13,6%.
Comentează știrea
lkjsdflkjsdf
24 martie 2017
Marfă duhovnică
Trebuie doar bărcuță când aduce "lumină" multă IPS Sa, o dată pe an ! Când aruncă crucealoaie dă lemn plutitor pentru mărturisitor în călduri... NU ! ...Fanfară marină e, că intonat-a în manieră duhovnicească fericitu Aliluia ... ! Ce i lipsește traficului de marfă în aceste sfinte condiții ... ?
I
24 martie 2017
Pt. dl. Munteanu
Cel mai frecvent, navele care așteaptă la ancoră în rada portului Constanța nu așteaptă intrarea în port, ci așteaptă angajare, după ce au descărcat în portul Constanța sau în alt port.
eugen
24 martie 2017
porturii
pentru functionarea porturilor este nevoie de marfurii la export si inport iar ROMANIA la inport sint produse in general containerizate in mici cantitatii in special din CHINA iar vracul (minereul de fier /bauxita ) a disparul precum industria care folosea aceste produse pentru alte produse ce mergeau la expport deci si exporturile tind spre 0 cerealele sint cantitatii foarte micii , iar lemnul si fierul vechi se plimba in interior de la o dana la alta pentru a se lua tva-ul .ROMANIA nu mai produce astazi decit produse cu valoare mica adugata Ce i lipsește traficului de marfă în porturile ROMANESTI este marfa de manipupat pentru a fii trnsportate
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 11 Martie 2017
Sâmbătă, 11 Martie 2017
Vineri, 10 Martie 2017
Joi, 02 Martie 2017
Joi, 16 Martie 2017
Miercuri, 15 Martie 2017
Sâmbătă, 04 Martie 2017
Joi, 02 Martie 2017
