Bugetul CFR Marfă, croit după chipul și asemănarea Guvernului Dăncilă

386
Bugetul CFR Marfă, croit după chipul și asemănarea Guvernului Dăncilă - tren-1560373147.jpg

Articole de la același autor

Într-o companie serioasă, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul următor este proiectat și aprobat din timp. Acționarii, administratorii și  managerii n-au odihnă dacă nu știu, cu cel puțin o lună-două înainte de începerea noului an pe ce volum de vânzări mizează, în ce plafon de cheltuieli trebuie să se încadreze și care va fi rezultatul financiar: profit sau pierdere? 


Statul român, în calitate de patron, nu poate fi acuzat de seriozitate în afaceri. În multe din companiile sale, bugetul de venituri și cheltuieli este aprobat abia la jumătatea anului de exercițiu financiar sau chiar cu puțin înainte de finalul lui. Iar asta nu se întâmplă de ieri, de azi, ci de ani și ani. A devenit o practică managerială de stat.


Iată, spre exemplu, în ședința de guvern din 12 iunie 2019, au fost prezentate spre aprobare bugetele de venituri și cheltuieli pe 2019 ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA, Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "CFR -Marfă" SA, Societății Electrocentrale Constanța, Societății Băița SA Ștei și Regiei autonome "Imprimeria Băncii Naționale a României".


De ce atât de târziu? Ce motive a avut Guvernul Dăncilă să amâne atât de mult discutarea și aprobarea bugetelor. Oare nu îl interesează să cunoască din timp situația companiilor din patrimoniul statului, dacă lucrează în câștig sau în pagubă, dacă au probleme, dacă trebuie luate de grabă măsuri de eficientizare? După cum tărăgănează lucrurile, se vede că nu îi prea pasă. 
Iată, două dintre cele cinci companii ale căror bugete au venit, la Guvern, pentru aprobare – CFR Marfă și Electrocentrale Constanța – au încheiat anul 2018 în pierdere și au mari probleme în continuare. Iar bugetele pe 2019 sunt proiectate să se finalizeze tot cu pierderi. 


Cazul Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "CFR -Marfă" este de-a dreptul dramatic. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice, în perioada 2013 – 2018, unitatea a încheiat fiecare an un rezultat financiar negativ. Volumul pierderilor acumulate în acest interval se ridică la aproape 959 de milioane de lei, o sumă uriașă pentru orice companie. De ce nu s-a intervenit pentru stoparea declinului și reorganizarea companiei? Oare pentru că nu mai interesează pe nimeni ce se întâmplă la CFR Marfă?


Iată câteva elemente ale dezastrului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei s-au redus cu 22,45%, de la 984,868 milioane de lei la 763,738 milioane de lei. Este drept, s-au diminuat și pierderile cu 39,88%, de la 262,919 milioane de lei la 158,051 milioane de lei, dar asta nu prea încălzește pe nimeni câtă vreme pierderea continuă să fie mare. 
Din 2013 până în 218, numărul mediu de angajați a scăzut cu 2.883 de persoane (respectiv 33,15%, de la 8.696 la 5.813. 
Singurul "câștig" al companiei în toată această perioadă a fost creșterea cu 92,07% a datoriilor, de la 632,402 milioane de lei, în 2013, la aproape 1,215 miliarde de lei, în 2018. 
Bugetul pe anul 2019, nu are în vedere o schimbare radicală în activitatea companiei. Este proiectat cu o creștere de 7,53% a veniturilor, iar a cheltuielilor totale cu doar 0,73%. Pentru finalul de an este prevăzută o pierdere de 100,5 milioane de lei. 
Autorii proiectului de buget susțin că pierderea provine, în principal, din scăderea volumului de transport marfă, respectiv scăderea cu 53% a veniturilor din traficul de cărbune energetic, care reprezintă 56% din veniturile societății.


Stimați cititori, situația de la CFR Marfă se aseamănă cu cea de la Electrocentrale Constanța. Ambele societăți funcționează în pierdere, ambele sunt cocoșate de datorii și amândouă au din ce în ce mai puțini clienți.


În cele două companii, statul a neglijat investițiile și calitatea serviciilor. De aceea, fluxurile de mărfuri ocolesc rețeaua feroviară a României și CFR Marfă, de aceea populația Constanței renunță pe capete la sistemul centralizat de termoficare.
Bugetele celor două companii nu demonstrează vreo intenție din partea statului patron de a schimba cu adevărat ceva în activitatea lor, de a le face atractive pe piață. 


De altfel, între bugetele acestor societăți și bugetul de stat, de care premierul Viorica Dăncilă nu are habar, pentru că, susține ea, "este un buget politic", există o mare asemănare: cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, iar povara datoriilor este în creștere. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1509 secunde