Băncile au uitat de vremurile când ajutau economia să duduie

de Ion TIȚA-CĂLIN Marţi, 30 Iunie 2020 152
Piața creditelor bancare n-a înregistrat schimbări semnificative în primele cinci luni ale anului 2020, chiar dacă plata ratelor a fost amânată la cererea unora dintre clienții afectați de criza Covid și au fost acordate credite garantate de statul român, în cadrul programului IMM Invest.

În continuare, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor i-au determinat pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. Fără garantarea de către stat a împrumuturilor imobiliare acordate prin programul „Prima casă”, creditarea s-ar fi prăbușit spectaculos.



Populația – principalul client al băncilor


La 31 mai 2020, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 272.681,9 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2019, suma era cu doar 1,07% mai mare, fapt ce evidențiază o firavă relansare a creditării.

Structura ei arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Principalul client al băncilor rămâne populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a urcat la 53,20% din totalul creditării, respectiv la 145.071,9 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de numai 43,34% din total, însumând 118.191,9 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 58,18%, fiind de 84.411,3 milioane echivalent lei. Creditele pentru consum, în sumă de 58.977,9 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 40,65%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, în martie 2017, de 5,86%, iar în decembrie 2019, de 2,47%. La sfârșitul lunii mai 2020, sistemul bancar românesc a raportat credite restante de 6.787,2 milioane echivalent lei, reprezentând 2,49% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, ponderea creditelor restante este de peste 2,39 ori mai mare decât cea din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, la 31 mai 2020, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.254,5 milioane echivalent lei, din care 2,64% erau restante. Populația deținea 58,37% din totalul împrumuturilor (5.985,8 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 41,40% (respectiv 4.245,2 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 61,31% au fost obținute pentru locuințe, iar 36,15% pentru consum.

Scad economiile în valută

Nici economisirea nu înregistrează o dinamică mai vioaie. La 31 mai 2020, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 179.644 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu 2,21% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2019. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 4,93%, cele în valută s-au diminuat cu 2,73%. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 1,67%, ajungând la 6.167,6 milioane echivalent lei.

Efectul pandemiei Covid

Începând din trimestrul al doilea al anului, piața financiar-bancară a resimțit din plin consecințele economice negative ale pandemiei Covid. Întreruperea activităților sau diminuarea lor într-o serie de sectoare economice, intrarea în șomaj tehnic a aproape un milion de lucrători și măsura suspendării ratelor celor afectați de criza coronavirusului s-a reflectat în volumul și calitatea creditării, dar și la nivelul economisirii. 



Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

Ultima oră

Titlurile zilei