ANAF dă vina pe Uniunea Europeană pentru lovitura primită de Oil Terminal

de Ion TIȚA-CĂLIN Vineri, 25 Ianuarie 2019 353
În ediția din data de 7 decembrie 2018 a ziarului „Cuget Liber”, am publicat articolul „Nu distrugeți compania Oil Terminal din portul Constanța!”. În el arătam că, din cauza unor reglementări menite, chipurile, să combată evaziunea fiscală din sectorul petrolier, Oil Terminal este în pericol să își închidă porțile.

Conform Ordinului ANAF nr. 164 din 3 martie 2016, compania Oil Terminal ar trebui să constituie o garanție de 100% pentru mărfurile aflate temporar în depozitele sale petroliere, în favoarea biroului vamal. Motivul: statul vrea să se asigure că își va încasa taxele vamale. Apoi, pe 25 iunie 2018, Direcția Generală a Vămilor a emis Decizia nr. 145, cuprinzând instrucțiuni care obligă antrepozitarul vamal să garanteze integral mărfurilor intrate în depozitare temporară, inclusiv acciza aferentă.

Până de curând, obligația de garantare a plății taxelor vamale și accizelor revenea clienților companiei Oil Terminal: proprietarii mărfurilor (importatori, exportatori). În cazul în care aceștia solicitau introducerea mărfurilor în antrepozit fiscal, puneau la dispoziția Biroului Vamal Constanța, în numele Oil Terminal, o scrisoare de garanție bancară, care să acopere în proporție de 100% cuantumul accizelor. Astfel, orice risc de evaziune fiscală era exclus, deși, trebuie spus cât se poate de clar, acesta nu există. Terminalul este sub permanentă supraveghere vamală și orice operațiune de transfer din terminal era urmată de o schimbare obligatorie de regim vamal.

Conform noilor reglementări, nu sunt suficiente nici măsurile de supraveghere permanente, nici garanțiile de 100% din partea proprietarilor mărfurilor. ANAF vrea o garanție de 100% și din partea Oil Terminal, chiar și pentru mărfurile care nu sunt destinate pieței românești, fiind doar în tranzit prin țara noastră.

Arătam că și dacă ar vrea, Oil Terminal nu mai are cu ce garanta, iar costurile aferente garanțiilor ar fi prohibitive. Chiar dacă ar obține scrisorile de garanție cerute de Fisc, cheltuielile bancare vor crește exploziv și se vor reflecta în tarifele serviciilor prestate de Oil Terminal. Astfel că, peste noapte, operatorul portuar va deveni prea scump și neatractiv, iar traderii internaționali vor începe să-l ocolească.

Fiscul și interesul național

Având în vedere interesul național, fiind vorba doar de soarta unei companii strategice pentru economia României, i-am solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală să își exprime poziția față de cele semnalate în articol și să îmi comunice măsurile reparatorii pe care le va lua.

Cu mare întârziere (pe 23 ianuarie 2019), ANAF mi-a comunicat următoarele: „Regulamentul (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii impune ca autorizațiile în domeniul vamal în vigoare la data de 1 mai 2016 să fie reevaluate de autoritatea vamală. Pentru ca noile condiții impuse de Codul vamal al Uniunii să nu afecteze mediul de afaceri, în intervalul de timp de la data de 1 mai 2016 și până la finalizarea reevaluării, operatorii autorizați pot continua să își desfășoare activitățile pentru care dețin autorizații. Această procedură este obligatorie în toate cele 28 de state membre UE și pusă în aplicare de autoritățile vamale.

În România există un plan național de reevaluare a autorizațiilor, cu un calendar stabilit la nivel regional, pentru toate autorizațiile acordate în temeiul Regulamentului (CEE) 2913/1992 al Consiliului sau a Regulamentului (CEE) 2454/1993 al Comisiei. Toate aceste autorizații pot fi utilizate până la data de 1 mai 2019. Planul de reevaluare are ca scop identificarea operatorilor economici care îndeplinesc noile condiții prevăzute în legislația vamală unională.

Una din condițiile suplimentare prevăzute de legislația vamală unională constă în instituirea unei garanții, în conformitate cu prevederile art. 89 din Codul vamal al Uniunii.

Rezultatul procesului de reevaluare constă în revocarea autorizațiilor acordate în temeiul Regulamentului (CEE) 2913/1992 al Consiliului sau a Regulamentului (CEE)2454/1993 al Comisiei și, după caz, acordarea de noi autorizații în conformitate cu criteriile prevăzute de Codul vamal al Uniunii”.

Cine-i de vină pentru nenorocirile din România?

Cu alte cuvinte, ANAF dă vina pe Uniunea Europeană și pe reglementările ei pentru situația critică în care a fost împinsă compania Oil Terminal. Acest lucru nu ar trebui să ne mire, căci guvernanții și-au cam făcut un obicei din a arăta cu degetul spre UE, pentru nenorocirile din România.

Domnilor de la ANAF, citiți cu mai multă atenție reglementările europene pe care le invocați, pentru a le înțelege și litera, și spiritul! Comunitatea Europeană nu vă cere să faceți din reglementările sale arme de distrugere a afacerilor corecte, ci să le folosiți cu inteligență și bună credință, pentru a combate evaziunea fiscală!

Taguri

Alte ştiri din sectiunea Economie

ieri, ora 17:23

Ultima oră

Titlurile zilei