Prof. Ion Tiotioi, părintele Gazetei de matematică:

"Un profesor nu poate fi la fel ca un funcționar"

1199
1

Articole de la același autor

Din cele opt decenii de viață, prof. Ion Tiotioi și-a petrecut 34 de ani la catedră. De loc din județul Gorj, despre părintele Gazetei de matematică stă scris în toate tomurile legate de personalitățile dobrogene, și nu numai. L-am găsit consemnat în "Istoria învățământului românesc modern", în calitate de vicepreședinte al Societății de matematică filiala Constanța, în "Școala matematică românească de-a lungul timpului", chiar și în Enciclopedia personalităților din România, editată în Elveția, în 2007. 

Autor al primei culegeri pentru cercurile de elevi din România, scoasă în anul 1988 în 160.000 de exemplare, pe vremea când era inspector școlar de matematică (1979-1990), despre prof. Tiotioi, academicianul Răzvan Theodorescu afirma: "Lucrarea colectivului de șase autori completat cu numeroși colaboratori, toți profesori distinși din județul Constanța, coordonați de prof. Ion Tiotioi, el însuși unul dintre cei mai asidui autori, îndeplinește condiția de a fi un tezaur care se cere oricărei culegeri care se vrea utilă, viabilă și perenă". 

În 2004, a primit din partea președintelui Ion Iliescu "Ordinul pentru Învățământ în grad de ofițer" și în 2001 un Premiu de excelență din partea Primăriei Constanța. 

- Domnule profesor, ce părere aveți despre elevii de acum?

- Vreo 15-20 la sută dintre ei sunt buni și foarte buni, deci țara poate fi reprezentată oricând. Dar marea masă a elevilor nu corespunde cerințelor învățământului. Elevii nu mai învață, iar preocupările lor de bază sunt internetul, telefonul mobil, distracțiile. Nu mai există ambiția și dorința de a se pregăti zi de zi să devină un intelectual adevărat, un om bine format, bine instruit în toate domeniile. Iar aceasta se întâmplă mai ales la învățământul liceal. Părerea mea este că învățământul primar dă rezultate bune și putem spune că la acest nivel se realizează obiectivele învățământului. Absolvenții acestui ciclu știu să citească, să socotească, au o gândire logică, dar de la clasa a V-a începând apare fisura. Se măresc, au preocupările despre care am vorbit și nu mai învață. Deși se încearcă schimbări de programă, de manuale, după părerea mea nu acestea sunt cauzele principale. Cauza principala este schimbarea de atitudine față de muncă, față de învățătură. Și aici întreaga societate este vinovată. Că s-a ajuns în stadiul acesta și mai ales că se permite în continuare să persiste această stare de lucrări care pe mine mă deranjează enorm de mult. Trebuie să facem ceva să schimbăm atitudinea față de învățătură. Iar părinții au un rol foarte important. Ei trebuie să înțeleagă unde s-a ajuns și să-și controleze mai mult copiii.

Eu am vrut să stau de vorbă cu doamna ministru Ecaterina Andronescu și să-i propun câteva lucruri. În primul rând, ministerul trebuie să cunoască realitatea. I-aș fi propus să-i urce pe inspectorii din minister într-un microbuz și să plece în țară. Să oprească la o comună și să asiste la ore, fiecare la specialitatea lui și acolo să se pună întrebări, să se uite pe caietele de notițe și să se dea o lucrare din cele mai simple chestiuni. Și în sate, și în orașe, și să cunoască realitatea, după care să stea de vorbă cu profesorii de valoare ai acestei țări, care pot spune ce trebuie schimbat. Astfel încât să revenim la învățământul nostru care a fost foarte bun. 

- Mai credeți că se poate reveni? 

- Numai dacă avem voință. Trebuie să ne însușim faptul că învățământul românesc nu funcționează la parametrii normali. Noi să ne convingem de treaba asta și după aceea să găsim soluții. Dacă nu îndreptăm lucrurile, generațiile care vor veni ne vor judeca. 

Programele sunt încărcate, dar se pot descongestiona la toate obiectele numai dacă oamenii care le predau se implică. 

Nu am nimic cu manualele alternative, dar sunt prea încărcate, prea stufoase și un copil bun nu are timp să învețe tot ce este în cărțile respective. E prea mult, sunt atât de multe, încât nu le pot face pe toate. Trebuie regândită treaba, pentru că învățământul românesc a avut o tradiție foarte frumoasă. 

- Dar nici profesorii din ziua de astăzi nu mai sunt la fel de motivați.

- Pe vremea mea, din liceu se știa: care e mai bun merge să se facă profesor. Lumea nu știe, dar munca unui învățător și a unui profesor este ceva extraordinar pentru societate. Pentru că eu trebuie să lucrez și cu mintea, dar și cu sufletul. Adică eu trebuie să-i fac pe copii să învețe, să se formeze ca oameni, să ajungă în diverse funcții importante, deci eu trebuie să-i determin pe ei să iubească aceste meserii, să fie eficienți. Un profesor nu poate fi la fel ca un funcționar. Lecția trebuie trăită, elevul trebuie să urmărească profesorul și să înțeleagă, să-și fixeze și să-și consolideze lecțiile. La facultate ni s-a spus să ne întrebăm cu ce rămâne elevul la finalul lecției predate de noi. Toată viața m-am întrebat asta! Nu mai vorbesc de faptul că salariile cadrelor didactice sunt foarte mici în raport cu importanța muncii lor. 

- Oare sistemul n-a ajuns atât de corupt din cauza eliminării admiterilor? 

- Într-adevăr, acel dosar făcut pe bază de medii a condus la un lucru grav. Nu se mai pun note mici. Și mai ales nu se mai pun note la oral, pentru că s-a descoperit că elevul greșește cel mai des și trebuie să i se pună notă mică. Și atunci mai bine se dau lucrări. Iar admiterea la învățământul superior fără examen este o altă greșeală gravă. Poate și cea mai gravă, pentru că sunt foarte multe facultăți particulare și poate să intre oricine. La noi, nivelul de conștiință este scăzut și atunci cine pierde? 

Un alt aspect care mă doare este legat de sistemul de evaluare a profesorilor, pe care îl consider defectuos. Cadrele didactice fac dosare și nu se evaluează ce trebuie, totul transformându-se într-o birocrație. Nu poți să cunoști munca unui om decât dacă te duci efectiv să-l asiști la activitățile de la clasă. Și mai ales trebuie să ne sprijinim pe oamenii valoroși, cu experiență, care au demonstrat de-a lungul anilor că se pricep foarte bine. Dacă un profesor de valoare este dat la o parte, țara pierde. 

Comentează știrea

constantean
17 iunie 2013
in sfarsit

In sfarsit a pus cineva punctul pe i !! Mai sunt si multe personaje care nu au ce cauta la catedra dar dl profesor stie ce spune.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4887 secunde