Titu Maiorescu, 100 de ani de la moartea sa

Astăzi, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Titu Maiorescu (18 iunie 1917 — 18 iunie 2017). 

Personalitate complex: filosof, logician, jurist, literat, estetician, profesor universitar, rector, critic și mentor literar, autor, om politic, ministru, prim-ministru, spirit european, strălucit cărturar de factură umanistă, Titu Maiorescu este o figură proeminentă a perioadei de fundamentare instituțională și de modernizare a statutului român, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele două decenii ale secolului al XX-lea.

În plan cultural, numele lui este legat de Societatea Junimea, al cărei fondator, coordonator și mentor literar a fost, de revista Convorbiri literare, de epoca marilor clasici și de nume mari ale literaturii precum: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici. 

Opera maioresciană cuprinde titluri de importanță majoră pentru cultura românească: O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 (1867), Asupra poeziei noastre populare (1868), Limba română în jurnalele din Austria (1868), În contra direcției de astăzi în cultura română (1868), Direcția nouă în poezia și proza română (1872), Beția de cuvinte în Revista contimporană (Studiu de patologie literară, 1873), Neologismele (1881), Literatura română și străinătatea (1882), Comediile d-lui I. L. Caragiale (1885), Poeți și critici (1886), În laturi! (1886), Eminescu și poeziile lui (1889), Oratori, retori, limbuți (1902), Poeziile d-lui Octavian Goga (1906), Povestirile d-lui Mihail Sadoveanu (1906), Nuvelele d-lui I. A. Brătescu-Voinești (1907), În chestia poeziei populare (1909).

Promotor al spiritului critic, fondator al criticii estetice în literatura română, Maiorescu rămâne în istoria culturii românești drept criticul care l-a descoperit, l-a îndrumat literar și l-a sprijinit în planul existenței, cu o dedicație și o prietenie exemplare, pe marele poet Mihai Eminescu. 

Titu Maiorescu a fost, în același timp, o personalitate de primă mărime a vieții politice și publice din Principatele Unite și, ulterior, din Regatul României, care a contribuit, de pe pozițiile de fruntaș și lider al Partidului Conservator, deputat, șef de gazetă (Ziarul Timpul), ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru de externe, prim-ministru, la edificarea democrației și a civilizației românești. 

Prin contribuția pe care și-a adus-o și prin rolul pe care l-a jucat în procesul de evoluție și de dezvoltare europeană a țării, Titu Maiorescu este considerat părintele-fondator al culturii și civilizației românești moderne.