Tablouri cu Sfântul Ilie vechi de sute de ani, la Muzeul de Artă Populară

Ați admirat, vreodată, icoanele pictate pe sticlă de către țăranii transilvăneni, în secolele XVIII-XIX, de la Nicula, Gherla, Șcheii Brașovului, Făgăraș, Maierii Albei Iulia, Mărginimea Sibiului, Țara Oltului și Valea Sebeșului? Acestea sunt realizate pe glajă, sticlă lucrată manual în manufacturi numite glăjării, pictate în nuanțe provenind din pigmenți pulbere amestecați cu clei, gălbenuș de ou, ulei de in, fiere de bou sau oțet și înrămate.

În colecția de icoane din expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, de la parter, se află și două lucrări care îl înfățișează pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, care este cinstit, sâmbătă, 20 iulie.

Pentru acest sfânt - precizează directorul instituției de cultură, Maria Magiru -, țăranul român avea o mare evlavie, el fiind patronul ploii, dar și al breslei căruțașilor și al breslei cojocarilor, pentru că în tradiția creștină sfântul s-a ridicat la cer într-un car de foc, iar în timp ce se înălța, a aruncat mantia sa ucenicului său, Elisei.

Una dintre cele două icoane aflate în expoziția Muzeului de Artă Populară, care îl înfățișează pe marele prooroc, este pictată la Mărginimea Sibiului. Aceasta păstrează caracteristicile vestitului centru de iconari: are rama pictată, chenar ornamental bogat, realizat cu foiță de aur, care este folosită și la realizarea compoziției.

În registrul superior este înfățișat Sfântul Ilie, stând pe nori, într-un car aurit tras de "caii de foc" înaripați. Pentru a reda "caii de foc", meșterul iconar a folosit culoare roșie, iar pentru a picta căruța, aripile cailor și aureola sfinților, a apelat la foița de aur. În planul inferior este înfățișat, în două ipostaze, ucenicul Elisei, care este martor al ascensiunii sfântului la cer.

"Cea de-a doua icoană pe sticlă ce îl înfățișează pe Sfântul Ilie și care poate fi văzută la muzeul constănțean este realizată în secolul al XIX-lea, la Maierii Albei Iulia. Această icoană păstrează caracteristicile centrului: culorile sunt mai sobre, lipsește foița de aur, însă sunt introduse elemente care au ca sursă de inspirație satul tradițional românesc. Și în această icoană, sfântul Ilie apare pe nori într-o căruță trasă de armăsari «de foc» înaripați, iar în planul inferior este pictat ucenicul său, Elisei, tot în două ipostaze. Într-una dintre ele, ucenicul apare prinzând haina pe care Sfântul Ilie o lasă să cadă spre el. În cea de-a doua ipostază, cea mai spectaculoasă, Elisei apare arând pământul ca un țăran transilvănean, cu un plug tras de boi albi", a explicat Maria Magiru.