Vezi varianta desktop
Înapoi la ediţia de astăzi
Cultură-Educație
Conf.univ. dr. Florin Anghel:

"Politica românească a privit Educația ca pe o pomanagioaică, mereu indispusă"

Ştire online publicată Marţi, 24 Aprilie 2018
de Mirabela ȘERBĂNESCU
Click pe imagine pentru a parcurge galeria

Conf.univ. dr. Florin Anghel este unul dintre profesorii premiați luna trecută de către conducerea Universității „Ovidius”, în cadrul Galei Excelenței în Educație și Cercetare. Având în vedere meritele și constribuția sa la dezvoltarea sistemului educațional și nu numai, l-am întrebat care sunt cele mai importante aspecte ale Educației și ce trebuie să facem pentru a avea un sistem performant.

- Care credeți că este cel mai important aspect al Educației?

- În prezent, există două direcții majore de dezbatere în Educația românească: una, potrivit căreia școala este bună, corpul didactic nu are probleme, altele în afară de finanțare (salarizare, motivare), iar o a doua direcție, opusă, care vorbește despre un dezastru. Adevărul, desigur, este la mijloc. Și acest adevăr trebuie căutat în transformarea educației universitare, după 1990, în educația de masă, una în care fiecare absolvent de bacalaureat poate deveni student. De cealaltă parte, a studentului, ar trebui să privim corect și să înțelegem: niciodată, după 1990, nu s-au întocmit proiecții minimale privind inserția pe piața muncii a absolvenților. Apoi, există nenumărate situații în care piața muncii nu este reglementată pentru absolvenții care se pregătesc în domenii specifice. Câți diplomați din Ministerul român de Externe sunt absolvenți ai specializărilor de Relații internaționale, câți funcționari din direcțiile de patrimoniu, de cultură, de comunicare publică din administrația centrală și locală sunt absolvenți de domenii de licență sau masterat în domeniu? De câte ori administrațiile locale au apelat la specialiști în istorie și arhitectură, înainte de a mutila sau demola clădiri de patrimoniu sau zone istorice întregi? Câți parlamentari, câte organizații de partide politice au avut încredere în absolvenți de științe politice pentru a-și scrie programele, proiectele, discursurile, agenda? Și, aici, vorbesc în cunoștință de cauză doar despre ceea ce știu eu, din domeniile în care pregătesc viitori absolvenți.

-Cum poate fi „resuscitat” învățământul?

- Sistemul de Educație din România are nevoie de o reformă reală.

Nu trebuie să înțelegem prin reformă modificarea semestrială a Legii Educației, nici schimbarea miniștrilor Educației și nici a conținutului manualelor. Educația românească are o meteahnă a trecutului: formele fără fond nu au dispărut și se mai regăsesc în destule situații. Zeci de comisii, de foruri și instanțe există în interiorul sistemului: eficiența lor, cel puțin până acum, se lasă așteptată. În România, astăzi, ca să predai la catedră trebuie să completezi un vraf de hârtie birocratică, mai gros și mai necesar decât un articol de specialitate, chiar publicat într-o revistă de prestigiu. Reforma trebuie să privească o reglementare reală a necesităților pieții, a nevoilor identitare ale unei națiuni, a raporturilor dintre inovare, cercetare și introducerea imediată a acestor rezultate în economie. Nu fac parte dintre aceia care susțin că avem prea multe școli și prea multe universități. Nu de aici trebuie pornită discuția. Mai degrabă, ar trebui să se privească atent intrările în sistem, cine alege să devină profesor și de ce. În România, o carieră didactică nu este întreruptă de nimic: nici de lipsa performanței, nici de incapacitatea de a transmite cunoștințe, nu mai vorbesc de irelevanța calității științifice. Nu, o carieră didactică în România se încheie doar prin demisie sau prin pensionare. De aceea spun că, după 1990, educația românească a rămas o redută netransformată. Ce te motivează să devii mai bun? Ce te provoacă să faci performanță științifică? Ce înseamnă pentru un profesor să inoveze la clasele de elevi? Și cine te motivează să acorzi atenție lecturilor indispensabile, să obișnuiești cu gândirea critică, cu rutina de a formula judecăți, de a scrie, de a avansa ipoteze?

- Care sunt autorii demobilizării educației?

- Desigur, lipsa cronică a finanțării Educației este un motiv fundamental al înapoierii României de astăzi și al pariului pierdut cu cei patru milioane de români plecați în străinătate în ultimul deceniu. Dar nu singurul.

Politica românească a privit Educația ca pe o pomanagioaică, mereu indispusă, bună de votat un partid sau altul, după cum se aruncă niște măriri salariale și, de mai bine de două decenii, ca un instrument de organizare a unor cariere rezonabile pentru oameni politici fără nicio ocupație. Priviți cu atenție licențele și doctoratele oamenilor politici din România și ale factorilor de decizie administrativă, centrală sau locală. Ați calculat vreodată cam câți dintre ei au lucrat vreodată în vreun domeniu înainte de a intra în organizația de partid? Încercați, merită. Aceștia, cei ștampilați de societatea românească în alegeri, sunt autorii demobilizării Educației. Iar demotivarea profesorilor- din punct de vedere financiar, social, profesional- a fost elementul central al pierderii competiției dintre România și restul statelor europene.

Un ministru al Educației normal (acesta de acum este al 26-lea ministru al Educației, din 1990 până astăzi) ar lupta pentru finanțarea asumată legal (6% din buget) pentru Educație, pentru introducerea unor reguli clare și simple (eventual traduse din engleză, germană sau franceză dacă am accepta că noi nu ne pricepem) de competiție în Educație, pentru apropierea actului de educație de nevoile și personalitatea elevului sau studentului.

- Care este cauza declinului școlii românești din ultimele decenii?

- Finanțarea pe număr de elevi sau studenți și nu pe calitatea diplomei obținute. O corigență, o repetenție sau un examen picat este motiv de discuție administrativă la nivel profesoral. Pe termen lung, acest lucru dăunează profund viitorului României, sănătății ei sociale. Pe termen scurt, folosește politicilor sociale și electorale: partidele și guvernele sunt scutite de discuții privind șomajul în rândul tinerilor. Îi aducem pe aceștia de-a valma în universități, îi ținem acolo trei, cinci sau opt ani, iar după aceea, mai vedem.

- Ce moment din carieră v-a marcat?

- Aș menționa trei momente care mi-au marcat cariera. Unul, care ține de întâlnirea mea în viață cu academicianul Șerban Papacostea, una dintre cele mai luminate minți și unul dintre cele mai mari caractere ale României ultimelor decenii. El m-a învățat nu doar cum să îmi fac profesia, ci mi-a explicat cum trebuie să măsor distanța dintre onestitate și compromis. Apoi, în 2005, un Premiu al Academiei Române, în istorie, obținut cu o lucrare de doctorat dedicată sistemului de relații internaționale în perioada interbelică, mai precis a legăturilor dintre România și Polonia, după mai mulți ani de cercetări în România, Polonia și Lituania. Acel premiu este cea mai importantă distincție științifică a țării, venită din partea unei instituții, Academia Română, care a fost înființată în 1866.

Dar cel mai emoționant moment al activității mele de profesor de până acum a avut loc pe scena ponositului Teatru „Oleg Danovski” din Constanța (am mai spus-o public, orașul meu natal merită mai mult decât să fie un simplu dormitor public, așa cum l-au transformat administrațiile locale), în martie 2018. Nu, nu am fost actor. Acolo, Universitatea „Ovidius” mi-a înmânat premiul acordat celui mai bun profesor al Facultății de Istorie și Științe Politice, în urma deciziei luate de către studenții cărora le-am vorbit la cursuri și pe care i-am trecut, sau nu, la examene. A câștiga respectul și aprecierea studenților a fost un lucru care reprezintă un vârf inimitabil. Am fost foarte emoționat și aș mai fi, de fiecare dată când aș câștiga acest premiu. Pentru că, pentru mine, este nu doar onoare și respect, dar mai ales o obligație pentru a face mai departe ceea ce am făcut și până acum. Și de a privi cu încredere și optimism spre viitor. 

PUBLICITATE
Citeşte şi
Sportivii români care au reușit să cucerească cele 11 medalii (trei de aur, două de argint și șase de bronz) la Universiada de la Taipei, desfășurată în luna august, au fost ...
Universitatea „Ovidius” din Constanța a organizat, săptămâna aceasta, proiectul „Îmbunătățirea condițiilor pentru tinerii angajați în domeniul ...
Din cauza vremii nefavorabile, conferința pe care prof. univ. dr. Octavian Țâcu ar fi trebuit să o susțină mâine, la Univesitatea „Ovidius”, în cadrul evenimentului ...
Alte ştiri din sectiunea Cultură-Educație
Ediția 2019 a festivalului Electric Castle îi așteaptă pe cei peste 150.000 de participanți cu 250 de artiști, dar și cu un patinoar cu gheață artificială, holograme și efecte de ...
Într-un sezon dedicat festivalurilor de muzică și culturale, tinerii interesați să se dezvolte au ocazia să participe la primul festival de antreprenoriat din România ...
Învățământul profesional în sistem dual ar putea fi soluția pentru rezolvarea crizei muncitorilor calificați din țara noastră. De altfel, aceasta este tema ...
Cu mii de posturi rezervate, incomplete și doar 172 cu angajare pe perioadă nedeterminată, învățământul din județul Constanța nu mai prezintă interes pentru tinerii absolvenți de ...
Vacanța de vară este așteptată, cu mic, cu mare! De aceea, relaxarea și distracția sunt cele mai vizate. Pentru a avea activități de neuitat la malul mării, Teatrul ...
Dacă aveți timp, în week-end-ul ce se apropie vă puteți plimba prin județ, mai ales că acesta ascunde o mulțime de locuri de vis. Puțini sunt cei ce știu că în Cogealac, Tariverde ...
 În perioada 11 - 28 iulie, VIVO! Constanța devine portul fanilor LEGO. Asociația Brickenburg și VIVO! vă invită să descoperiți cele mai interesante ...
Doru Octavian Dumitru sau One Man Show, cum mai este denumit binecunoscutul comediant, vă așteaptă în data de 2 august, începând cu ora 22.00, la restaurantul ...
Alături de HBO România și sculptorul rus Salavat Fidai, se reunesc Casele din universul Game of Thrones chiar la Constanța, într-o expoziție așa cum n-ai mai văzut! Vino la ...
881 de candidați s-au înscris pentru a susține concursul național de ocupare a posturilor din învățământ. Proba scrisă va avea loc, astăzi, în trei centre de concurs din ...
Ștefan Bănică jr. și Irina Rimes deschid seria recitalurilor ediției 2019 a Cerbului de Aur, cel mai mare concurs internațional de interpretare organizat în România, informează ...
Fosta capitală a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și Incinta 1 a Cetății Deva, cea mai importantă parte a monumentului istoric, vor fi reabilitate cu fonduri europene ...
Cartea „Văduva de safir”, de Dinah Jeffries, este una dintre ultimele apariții editoriale ce poate fi găsită, la acest moment, în librăriile constănțene. Pe parcursul ...
În cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, puteți admira, la acest moment, o serie de obiecte integrate ritualului de înfrumusețare al femeii antice. Cele ...
Județul Constanța are zeci de copii de nota 10. 24 de absolvenți de clasa a VIII-a au luat note maxime la Evaluarea Națională 2019, la ambele discipline. Nouă dintre ei au intrat ...
După ce am evocat figurile marcante ale lui Grigore Brâncuș ori Lazăr Edeleanu, continuăm serialul dedicat marilor personalități care au scris istorie pentru România. Episodul de ...
Lotul olimpic de fizică al României a obținut rezultate remarcabile la a 50-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Fizică (IPhO): patru medalii de argint și o ...
Descoperă magia petrecerilor de zi pe groove-urile vibrante ale celor mai hot DJ de pe scena muzicii electronice. Cu un line-up demn de un festival, „Silence” aduce un ...
Constănțenii, dar și turiștii pot urmări în aer liber, începând de mâine, proiecții de filme documentare la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii ...
Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” se modernizează. Primăria orașului Năvodari a demarat un amplu proiect pentru creșterea eficienței energetice a ...
Social Politică Sănătate
Eveniment Sport Cultură-Educație
Economie Actual Monden
Fun Tehnologie Arhiva