Când Educația nu are 7 ani de-acasă

Pe cine ajută evaluarea națională la clasele primare? "Copiii sunt supuși unui stres și unei traume"

2441

Articole de la același autor

La șase ani de la introducerea evaluărilor naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, iată că un ministru al Educației recunoaște public că până la gimnaziu nu ar trebui stresați copiii.


"Ei sunt într-o perioadă de dezvoltare a capacităților de gândire. Deci, omul se dezvoltă, și creierul din punct de vedere biologic, până la vârsta asta, se dezvoltă și abia după-aceea este în măsură să perceapă o evaluare, să vadă niște teste de genul acesta. Trebuie să prelungim, dacă vreți, primii 7 ani de acasă cu această perioadă care înseamnă învățământul primar și să îi dăm baza de gândire. Trebuie procedat în mod gradual, astfel încât el să se obișnuiască, dar nu evaluări de genul celor pe care le dăm acum, care îi stresează și îi sperie pe copii", declara, la Europa FM, la începutul acestei săptămânii, Pavel Năstase.


După care, ieri, a revenit asupra afirmațiilor sale, dezicându-se: "Eu am exprimat un punct de vedere personal că sunt sisteme performante în lume și am dat ca exemplu sistemul japonez, unde, până la vârsta de 10 ani, copiii nu dau asemenea evaluări. Și am spus că așa cum prevede Legea educației, aceste eva-luări care sunt prevăzute în clasa a II-a, a IV-a, a VI-a sunt foarte binevenite. Deci avem nevoie din timp în timp să vedem parcursul unui elev și, în funcție de asta, profesorul ar trebui să-i pregătească cu o fișă de parcurs pentru viitor care să îl aducă la nivel cu ceilalți".


"Nu reprezintă absolut deloc ce știe elevul!"


Cât de rupt de realitate! Nimic mai ruși-nos, în condițiile în care marea majoritate a profesorilor de învățământ primar declară inutile aceste evaluări, ba chiar o bătaie de joc la adresa lor. "Personal, nu le consider utile, fiind un stres în plus pentru elevii noștri. Sunt mici, nici ei nu-și dau seama de importanța lor și mă întreabă ce note au luat și dacă le trec în catalog. Chiar nu au nicio logică la învățământul primar", declara, ieri, prof. Laura Nicolicioiu, de la Școala Gimnazială nr. 1 Poarta Albă. Aceasta a mai adăugat: "Depind foarte mult de nivelul clasei și de gradul de dificultate. Am avut ani în care am înregistrat jumătate din clasă cu calificative maxime, iar în alți ani, deși testul a fost mai ușor, rezultatele au fost mai slabe. Nu reprezintă absolut deloc ceea ce știe elevul și nici valoarea profesorului de la clasă. Au fost clase foarte bune care au căzut în capcane și nu s-au putut concentra din cauza emoțiilor". 


Prof. Iulia Cabrancea, de la Școala Gimnazială nr. 24 "Ion Jalea", consideră că aceste evaluări nu au nicio finalitate. "Oricum încărcătura este mare și pe învățător, și pe copii… cu hârtii de evaluări inițiale, sumative și finale etc. Și părintele, dar și învățătorul își doresc să vadă ceva concret la finalul unui ciclu. Fie de achiziții, fie de nevoi fundamentale. Vrea să știe exact unde se situează copilul și ce are în cap. Prea puțin mai reflectă realitatea o notă decât ceea ce a achiziționat copilul. Aceste evaluări naționale nu s-au concretizat în niciun fel de-a lungul anilor. Nu ne-a anunțat nimeni despre o statistică, chiar dacă sunt destule serii de copii. Plus de asta, copiii de clasa a II-a sunt supuși unui stres și unei traume. Trebuie să avem mare grijă cum le spunem că au evaluare… Ce-i aia? Oricum avem fișe de lucru și evaluări peste evaluări și hârțogăraie foarte multă", a conchis prof. Cabrancea.


Chiar dacă toată lumea strigă sus și tare - și nu de acum - cât de inutile sunt aceste… emoții, s-ar părea că acolo, la Ministerul Educației, dezbaterile publice rămân la stadiul de formalitate bifată.


Și totuși, conform calendarului stabilit, evaluările vor debuta cu clasa a II-a, între 10 și 13 aprilie, când micuții vor da primul lor… examen la Limba română - scris și citit, dar și la matematică.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6678 secunde